Durere
Perspectiva Elenei
-Am sa te omor , Rebecca ! In momentul in care voi scapa din locul asta nenorocit am sa te omor cu mainile mele ! A tipat Andrew la Rebecca in momentul in care acel barbat m-a lasat sa cad pe podeaua rece , cu lacrimile curgandu-mi siroaie pe obraji .
Daca imi puteam misca macar o mana mi-as fi acoperit corpul gol cu ramasitele de haine care inca erau pe jos , dar nu puteam asa ca mi-am sprijinit spateel de stalp si mi-am strans genunchii la pipet , lasand un suspin sa imi iasa printre buze .
-Ei bine...A spus barbatul . A fost destul de buna pustoaica !
Un ragnet de furie iesi din gatul lui Andrew , dar eu tot nu imi puteam ridica ochii din podea . Imi era rusine de mine...Si imi era rusine de mine , pentru ca nu am luptat destul de mult ...Dar am incercat ! Am incercat dracului’ ! M-am zbatut , am plans , m-am rugat , am injurat , am ameintat...Nimic nu a mers . Parea din ce in ce mai hotarat sa isi duca treaba la bun sfarsit . Si a facut-o...M-a violat . Si cel mai mult ma doare faptul ca Andrew era acolo si era acolo sa vada tot ceea ce s-a intamplat . A stat pur si simplu si a vazut scena care se desfasura in fata lui .
Vazand ca barbatul nu are nici o intentie de a se opri , am incetat lupta , stiind ca oricum era in zadar . M-am transformat intr-o stana de piatra , lasand numai lacrimile sa imi cada pe obraji , in timp ce el se juca cu corpul meu sfasiindu-mi hainele si razand .
Iar acum ? Acum eram o epava...O epava aruncata pe ocean . Nimic nu mai avea rost . Toate tipetele si lacrimile au fost varsate degeaba . Nimic nu l-a putut opri si nimic nu l-a oprit din momentul in care a inceput.
-Elena...Ma striga cineva , dar eram prea pierduta in ganduri pentru a-mi da’ seama cine este . Elena , raspunde-mi dracului’ ! A tipat vocea .
Nu mi-am ridicat privirea din podea . Cunosteam acea voce prea bine si oricat de mult mi-as fi dorit sa nu stiu , o faceam .
-Pff , scuteste-ma ! A spus barbatul incheindu-si cureaua si venind din nou spre mine .
Corpul a inceput sa imi tremure violent si lacrimile imi cadeau din nou de pe obraji , udandu-mi gatul . Incepeam sa ma panichez pentru ca ii simteam prezenta din ce in ce mai aproape de mine dar nu am scos nici un sunet . Nici macar un suspin nu a iesit printre buzele mele .
-Sunt sigur ca i-a placut ! A spus barbatul , asezandu-se pe vine in fata mea . Nu e asa , iubito ? A intrebat , atingandu-mi obrazul cu doua degete .
Mi-am dat automat capul intr-o parte , nedorind ca el sa isi mai puna vreodata mana pe mine . Dar imediat ce am facut-o am regretat ... Pentru ca am simtit cum o mana puternica imi apuca niste par din crestetul capului si ma trage in sus , smulgandu-l din radacini . Am suspinat simtit cum parul imi este smuls de-a dreptul . Am incercat sa ma trag din stransoare lui , dar mi-am dat seama ca nu aveda de gand sa imi dea drumul asa ca am suspinat , lasandu-l sa ma traga cu capul in asa fel incat sa fiu la aproape trei centimetri departare de fata lui . Am suspinat , gandul zburandu-mi numai la ceea ce putea fi mai rau .
-Cand te intreb ceva...A spus el , smucindu-mi parul inca o data . Trebuie sa raspunzi imediat ! Ai inteles , papusa ?
Ia-ti mainile imputite de pe mine ! Am gandit obosita , inainte de a inghiti cu greu . Timp de cateva secunde m-am gandit daca ar trebuii sa ii raspund , sau daca ar trebuii sa ii zic sa se duca dracului’ . Timpul trecea si stransoarea lui devenea din ce in ce mai puternica , asa ca am raspuns in soapta .
-Da...
El a zambit superior , gandindu-se ca a castigat . Ei bine , lasa-ma sa iti spun ca nu ai castigat , animalule ! Eu am sa scap de aici si am sa te dau pe mana politiei !!
-Iar acum...Ar fii mai bine sa zici ca ti-a placut , sau iubitul tau Andrew...Va da ortu’ popii inainte de vreme . A spus barbatul in urechea mea , atat de incet incat abea l-am auzit .
S-a dat un pas inapoi , dandu-mi drumul la par si privindu-ma sceptic .
-Spune , draguta ! Ti-a placut ?
Mi-am ridicat ochii din podea incercand sa il privesc , dar ochii mi-au zburat automat peste umarul lui , unde Andrew se uita trist la mine , asteptand raspunsul . Am oftat .
-Da...Am murmurat .
Am stat acolo , lasand furia sa dea tot ceea ce era mai rau din mine . M-am zbatut , am urlat ... Nimic . Sforile erau prea strans legate in jurul mainilor mele si in jurul stalpului . Nu ma puteam misca si faptul ca Elena statea acolo singura , neajutorata si tocmai dupa ce a fost ...violata ma sufoca . Am incercat sa vorbesc cu ea . I-am strigat numele de nenumarate ori ... Nu mi-a raspuns nici o data . Pur si simplu statea acolo , cu capul indreptat in jos , lasand numai suspine sa ii iasa din cand in cand printre buzele uscate .
-Stii Andrew...A spus Rebecca deodata , departandu-se de mine . Ma gandeam...Cam cat credeai ca o poti tine asa ? Adica...A ras . Doar nu credeai ca am sa stau sa privesc cu tu iti bati joc de mine impreuna cu curva asta , nu ?
S-a apropiat de Elena , si s-a aplecat , in asa fel incat era la acelasi nivel cu ea . A ridicat o mana , facandu-i semn lui Ben sa o dezlege pe Elena .
Ochii mei s-au marit . Incepea sa fie bine...Daca o lasau pe ea sa plece , atunci era totul bine . Cu mine puteau sa faca ce vor , doar sa nu o implice si pe ea in asta .
-Dar...A ripostat barbatul in timp ce se apleca .
-E prea slabita sa fuga ... A roptit Rebecca .
Cand mainile i-au fost elibrate , a gemut de durere , incercand sa isi miste degetele .
Vroiam sa fiu acolo pentru ea . Sa ii alin durerea ... Sa o simt din nou in bratele mele...Sa fac orice...Sa ii alung durerea...
Am urlat frustrat , zbatandu-ma din nou in speranta ca voi putea rupe sforile .
-Usurel , baiete ! A spus Ben , alergand spre mine si ...desfacandu-mi mainile ? Ce dracu’ ?!
In tot acest timp , Rebecca a ridicat o mana spre fata Elenei , lucru care m-a facut sa marai .
-Nu o atinge ... Am spus .
-Ca de nu , ce ?! A ras Rebeca , apucand-o de par si ridicand-o cu usurinta in picioare . A tarat-o pana in fata mea si a tinut-o la un metru departare .
-Uite , Rebecca ! Tu ai treaba cu mine ! Nu cu ea ! Las-o la plece ! Am tipat , reusind sa imi misc putin minile .
-Ha ! A ras ea . Patetic !
Avea inca mana in parul ei , asa ca a smucit-o putin aruncand-o in bratele mele . Mainile mele s-au miscat automat , apucand-o strans . Am cazut in genunchi , mangaindu-i crestetul capului .
-Imi pare rau...Imi pare atat de rau...Murmura ea , printre suspine .
-E ok , iubito ! E ok...O sa fim bine ! Am soptit , mangaindu-i scalpul cu o mana , stiind ca atat tras de par a afectat-o si cu cealalta mana i-am acoperit trupul plin acum de vanatai lasate de Ben .
-Si acum ce ? A intrebat el .
Mi-am ridicat ochii spre Rebecca pentru a-i privi reactia . Ea a zambit ... Zambet bolnav...
-Separa-i ! A ciripit ea . Du-o pe tarfa in camera cealalta si fa ce vrei cu ea si leaga-l pe Andrew inapoi de stalp .
M-am panicat . Asta era tortura curata . Ne lasa un moment in care sa ne imbratisam si apoi ne separa din nou ?
-Nu...A plans Elena , in piptul meu , inainte ca Ben sa ma ridice si sa ma lege din nou .
Mainile imi erau din nou puse la spate si stranse pana cand sangele a inceput sa curga , dar Elena a sarit , agatandu-se de gatul meu .
-Te iubesc ... A murmurat , lasand lacrimile sa ii cada siroaie pe obraji .
-Te iubesc...Am soptit si eu suspinand .
-Nu asa de repeda , Elena draga . A spus Rebecca intorcand-o pe E. Cu fata la ea si dandu-i un pumn care pur si simplu o darama .
Am inceput sa ma agit din nou . Am sa o omor . Am sa ies de aici si am sa o omor . Fecare vantaie care sta pe corpul iubitei mele va fi razbunata .
-Tu chiar nu te opresti , nu e asa ? A tipat Ben nervos , dandu-mi un pumn in stomac .
M-am chircit de durere . Tipu’ chiar stia sa dea ! Nu vroiam sa ma gandesc la cat de tare o dureau pe Elena toate palmele pe care pur si simplu le-a incasat in timp ce se zbatea in mainile lui Ben , care pur si simplu vroia sa isi bata joc de ea .
Am tusit fara sa vreau , lucru care l-a facut sa rada .
-Animalule....Am murmurat .
Faptul ca a inceput sa imi dea pumn , dupa pumn in fata imi confirma ca m-a auzit . O parte din mine se bucura pentru ca Elena nu mai era lovita , dar cealalta parte era constienta ca daca nu se opreste curand o sa ma bage in coma...Curand...
-Opreste-te , Ben ! A tipat Rebecca , punand o mana peste pumnul lui , oprindu-l astefel din a ma mai lovi . Nu il vreau mort...Inca...A zambit .
Nu mai puteam fi atent la nimic...Picioarele imi cedasera , lasandu-ma sa cad pe jos . Totul se invartea in jurul meu si puteam auzi pe fundal vocea disperata a Elenei care ma implora sa ma ridic .
-Ohh , mai taci ! A spus Rebecca , tragand-o din nou de par si aruncand-o pe jos .
Eram slabit...Mult prea slabit pentru a ma ridica si pentru a vedea unde era Elena , dar eram sigur ca e ranita , pentru ca ii auzeam suspinele infundate din cealalta parte a ...orice o fi asta .
-Rebecca , e patru dimineata , cred ca ar trebuii sa plecam ! A spus Ben , punandu-si o mana pe umarul Elenei si ridicand-o . Haide , tarfo !
-Du-o in cealata camera si...dai-o din nou . A chicotit Rebecca , venind spre mine .
Elena plangea , suspina si se ruga dar nimeni nu o asculta ...
-Vezi ce se intampla daca nu ma asculti ?! A soptit R. La un centimetru departare de buzele mele uscate .
A scos un cutit din buzunar si mi-a desfacut palma , apasandu-l acolo . Am racnit de durere . Cutitul imi patrunse prin piele , taindu-mi podul palmei .
-Dar se pare ca primesti ceea ce iti doresti . A spus inainte de a se ridica si de a iesi din camera .
Am stat un moment acolo , stragandu-mi palma in pumn , incercand sa imi opresc sangerarea ..Dar in zadar . Mai multe bufnituri se auzisera din camera cealata , dar nu ma puteam ridica . Nici macar nu imi puteam deschide ochii.
Un tipat strident se auzi si apoi o bufnitura grea...Liniste . Nimic altceva .
M-am panicat instantaneu si apoi am auzit cum usa e trantita de perete si Elena este legata in spatele meu de acelasi stalp .
Ben si-a scuturat mainile scarbit si apoi a luat telefonul de pe jos , parasind incaperea .
Am oftat .
Durerea incepea sa fie mai suportabila , dar nu prea ma interesa de ranile fizice . Mai mult ma interesa de ranile ...psihice care acum o afectau acum pe Elena .
-Andrew....? A murmurat ea , atat de incet incat abea am auzit-o .
-Hmmph...? Am spus ridicandu-mi capul .
-Imi pare rau...A murmurat , apucandu-mi mana ranita .
Stateam spate in spate legati amandoi de acelasi stalp nenorocit , asteptand parca sa vine ceva...cineva...oricine....sa ne scape de aici .
-E ok...Am murmurat , incercand sa ii strang ferm mana , lucru pe care nu l-am prea reusit .
Si din nou usa a fost deschisa foarte incet cu un scartait enervant si corpul meu s-a incordat imediat in timp ce Elenei i se oprise respiratia .
-Andrew....? Intreba cineva .
Hey !! Dupa cum v-am promis ... Capitolul 35 din My life ...My way e gata ! Imi pare rau ca nu l-am postat aseara dar netu’ a facut figuri ! Sper totusi sa va placa si sa comentati !
Kisses and Hugs .
-Silver.
1 comments:
Superb ..
Astept cu nerabdare capitolul urmator .. :)
Trimiteți un comentariu