Se afișează postările cu eticheta My life...My way.... Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta My life...My way.... Afișați toate postările

EPILOG - If is my life...I will live it in my way...


Epilog

Perspectiva lui Andrew

7 years later…

-Haideti , echipa ! In masina ! Am spus tare , tragand la o parte usa de la caravana , pentru a lasa copii sa intre inauntru .

Jane si Ashley au inceput sa se alerge spre mine , fiecare tinand cate un ursulet in brate . La prima privire puteai spune ca nu exista nici o difereta intre cele doua fiice ale mele , dar eu stiam mai bine . In primul rand Jane era cu putin mai inalta decat Ashley si prefera culoarea albastra , spre deosebire de Ash care era mai scunda si era o fetita in tot sensul cuvantului , preferand culoarea roz si jucandu-se cu papusile Barbie . Jane avea ca preocupare principala mazgalitul hartiilor mele de la munca , in timp ce Ash se juca cu papuselele in camera mea . Dar pentru mine nu conta ceea ce faceau atata timp cet se intelegeau bine , si se iubeau , lucru care intradevar se intampla . Nu imi amintesc ca gemenele mele sa se fi certat vreodata , sau eu pe ele . Nu conta cat de multe hartii importante , sau contracte mazgalea Jane , nu ma puteam supara pe ea . Deloc . Incercam sa tip la ea , dar sfarseam prin a o lua in brate si a-i explica ca ceea ce facea nu era bine . O intelegeam . Si o intelegeam pentru ca era copil si pentru ca avea nevoie de o preocupare . Nu putea sta impaiata in fata televizorului , uitandu-se eventual pe Discovery Chanel . In prima seara cand am prins-o in biroul meu , am intrebat-o ce cauta acolo iar ea mi-a dat un raspuns care m-a dat pe spate . <> . Am incercat sa ii explic ca trebuie sa se bucure de copilarie cat inca o mai are , dar nu a inteles si s-a bosumflat , facand cea mai adorabila fata pe care am vazut-o vreodata . Si bineinteles ca pedeapsa sau cearta era in afara oricarei discutii .

Cu Ashley erau cu totul alte povesti . Ma astepta treaza toata ziua pana cand veneam de la munca , oricat de tarziu era . O gaseam mereu stand pe canapeaua din sufragerie strangand la piept ursuletul de plus pe care i l-am dat la prima ei aniversare . Nu pleca fara ursuletul ala nenorocit nicaieri , nici macar la gradinita . Nu conta de cate ori educatoarele ii spuneau sa nu mai vina cu ursuletul la gradinita , fiindca ceilalti copii nu aveau voie si se simteau pusi in umbra , ea nu asculta niciodata .

Am oftat . Erau fetele mele si le acceptam asa cum sunt , iar daca cineva avea de gand sa le raneasca in orice fel , va plati scump . Foarte scump . Chiar daca ridicau numai mana la ele sau daca le jigneau prin vorbe , nu conta cat de mica era rana fizica sau psihica a fetitelor mele , cel care le-a facut sa sufere , ca suferi la randul sau destul de rau .

Si acum imi amintesc acea zi in care , Landon , colegul de banca a lui Ashley i-a aruncat cu o hartie in cap , spunandu-i ca e cea mai rea colega de banca pe care a avut-o in viata lui . Ash a venit acasa plangand si mi-a zis ca nu mai vrea sa mearga la gradinita din cauza lui Landon . Acela a fost momentul in care nu am mai vazut nimic clar in fata ochilor si eram sigur ca urmatoarea zi voi merge cu fetita mea in grupa sa si ca il voi omori pe acel mic bastard . Dar bineinteles ca nu am facut-o...Si asta a fost fiindca sotia mea a fost acolo pentru mine , a fost acolo cand am crezut ca o sa imi pierd controlul . Si eu stiam ca nu o merit , stiam prea bine chestia asta , dar eram prea egoist ca sa imi pese . Eram pur si simplu multumit de ceea ce am avut de cand o cunoscusem pe EA . Nu stiu daca as fi reusit vreodata sa trec peste problemele din viata mea daca nu era acolo pentru mine .

Asa ca , urmatoarea zi nu am fost eu cel care a mers sa duca fetele la gradinita , a fost mama lor . Iar eu , am stat in masina , la intrarea in curte doar fiindca ea imi spusese ca va avea grija de aceasta problema . Si a avut . Exact in felul in care a stiu ca va functiona . Nu degeaba isi alesese meseria de psiholog .

A luat-o pe Ashley de mana si a dus-o la grupa ei , iar cand s-a intors s-a oprit sa vorbeasca cu o doamna , care am presupus ca era mama lui Landon . Am lasat gemul in jos sa aud ce spuneau .

-Buna dimineata . Sunt mama lui Ashley . –femeia se uita ciudat la ea - . Ashley Salvatore ?

Mama lui Landon si-a dat seama despre cine e vorba .

-Oh , da fetita plangacioasa . A spus ea razand . Nu crezi ca e cam mare pentru a veni mamica ei la gradinita sa se ocupe de problemele ei ?

E adevarat ca Ashley era sensibila la un anumit nivel , dar nu era plangacioasa , si uram cand oamenii ii spuneau asa . Imi venea sa ma dau jos din masina si sa o i-au la bataie . Niciodata nu am vrut sa lovesc o femeie , dar niciodata sa nu spui niciodata .

Dar sotia mea mi-a luat-o inainte .

-Asculta bine aici , tarfo ! Daca derbedeul tau de copil nu inceteaza in a se mai lua de fetita mea , nu numai ca ii voi da permisiunea lui Ashley sa ii tabaceasca fundul , dar iti voi tabaci si eu tie fundul umar la umar cu ea .

-Oh , mi-as dori sa te vad incercand , copilo ! I-a spus mama lui Landon , scuturandu-si capul intr-o parte si intra-alta .

In acel moment sotia mea a sarit la bataie si la fel a facut si mama lui Landon . Nu stiu ce s-ar fi intamplat daca nu eram eu acolo sa intrevin intre ele . Cred ca s-ar fi batut pana cand politia le-ar fi luat in arest , si probabil ca tot eu aveam sa fiu cel care ii platea cautiunea nevestei mele .

Gandul ma facu sa rad .

Fetele mele se urcasera in masina , dar nu inainte de a imi da cate un pupic dulce pe obraz . Am zambit si am inchis ochii in momentul in care le-am auzit chicotind fericite langa picioarele mele .

Am inchis si blocat usa dupa ele si am batut cu degetele pe geamul masinii zambindu-le . Ele si-au lipit nasucurile de geam si au inceput sa il abureasa desenand mai tarziu modele cu degetele pe el . Nu ma deranja daca ramaneau mai apoi urme de degete pe gemurile masinii atata timp cat ele se simteu bine .

Am oftat si mi-am bagat mainile in buzunarele blugilor , mergand spre adoratii mei socri .

-Buna , Andrew . A spus mama , asa cum obisnuiam sa o numesc de-a lungul anilor .

Si-a pus mainile pe obrajii mei si mi-a tras fata in jos , sarutandu-mi fruntea .

-Buna , mama . I-am spus , zambind . O sa fac o excursie pana in New York cu fetele . Ma gandeam ca putem petrece restul verii cu parintii mei . Ar fi o schimbare destul de buna pentru Jame si Ashley , mai ales dupa ce....

Nu mi-am terminat propozitia . Nu puteam sa o termin , fiindca daca o faceam stiam ca aveam sa ma prabusesc si stiam ca trebuia sa fiu puternic pentru fetele mele .

Mama soacra mi-a luat-o inainte spunand :

-Da , stiu . Doar...Ai grija de ele , Andrew . Fiica mea...si-ar fi dorit ce e mai bun pentru ele . Fi tatal in care ea a crezut . A spus , privindu-ma trista .

Am oftat , incercand sa alung amintirea dureroasa in cel mai intunecat colt al mintii mele . Mi-am scuturat capul si i-am zambit incurajator .

-Sigur ca da . O sa te sunam . I-am spus , luand-o in brate , si apoi intorcandu-ma pe calcaie , megand spre masina .

Am deschis usa , de la masina si m-am intors sa o privesc pe mama sotiei mele , strangandu-si cu grija bratele la piept . Stiam ca era normal ca ea sa fie protectiva asupra nepoteilor ei , dar cateodata mi se parea prea mult . Mult prea mult .

I-am facut cu mana si am intrat in masina , pornind motorul . Fetele mele inca chicoteau in spate , jucandu-se cu papuselele lor . Am oftat si mi-am asezat oglinda in asa fel incat le vedeam aproape perfect . Am zambit si ele mi-au zambit inapoi .

Am oftat si mi-am strans mainile in jurul volanului . Avea sa fie un drum destul de lung pentru fete . Cateva ore bune desparteau Boston-ul de New York .

Un alt gand imi zbura rin minte , dar am incercat sa il indepartez pe cat posibil . Ma gandeam la lucruri neinsemnate precum tarfulitele de asistente de la spital , recapitulam oamenii pe care i-am consultat azi , si incercam sa imi amintesc daca i-am predat sau nu tura mea lui John . Am hotarat ca e mai bine sa il sun si sa ma asigur de chestia asta . Incercam sa duc conversatia pe cat departe posibil , dar bineinteles ca nu mi-a iesit avand in vedere ca Johnathan nu era o persoana foarte sociabila . Se rezuma la raspunsuri directe precum „Da . Nu . Poate . Altceva ?” , asa ca am incheiat relativ repede discutia asigurandu-ma ca turele mele erau sustinute de el pana cand ma intorceam din NY .

Mi-am asezat telefonul pe scaunul din dreapta si nu am mai putut tine amintirea deoparte de aceasta data .

O vedeam pe ea , sau mai bine spus , fantoma sotiei mele , care acum...ei bine , era...Moarta . Stiam ca e vina mea ca ea a murit , stiam prea bine acest lucru si nu trecea o zi din viata mea in care sa nu ma blestem pentru acele cinci secunde de neatentie . Inca o vedeam , inca o vedeam in fiecare vis al meu , dar o vedeam in special pe scaunul din dreapta al masinii noastre , zambindu-mi dulce cu acele buze usor portocalii . Caitlyn . Caitlyn era numele ei , si il adoram cu toata fiinta mea . Imi aducea aminte de primavara , de sunetul clopoteilor si de ghiocei . Am oftat . Dar acea zi nenorocita mi-a luat-o de langa mine .

Stiam ca trebuia sa fiu atent la drum , dar nu eram . Eram atent la ea . Pur si simplu radia . Purta in pantece cei trei gemeni pe care trebuia sa ii nasca in urmatoarele sapte luni . I-am atins burta si am oftat fericit . Aveam tot ceea ce imi puteam dori . Doua fiice pe care le adoram cu toata fiinta mea si o sotie minunata care avea sa nasca inca trei copii .

Mi-am dezlipit privirea de la drum pentru doar zece secunde . O mana o aveam pe volan si celalata era in parul blond lui Caitlyn , incercand sa il dau la o parte , peste umarul ei . Mi-am aplecat buzele peste stomacul ei destul de umflat o data , de doua ori , de trei ori si i-a si-a bagat mainile in parul meu , lasandu-si capul pe spate .

Atunci am auzit-o :

-ANDREW ! A tipat ea .

Mi-am ridicat imediat capul din poala ei si nu am mai inteles nici o imagine care se derula in fata mea . Tot ceea ce imi mai amintesc e ca m-am trezit la spital unde mi-au spus ca Caitlyn era in coma . Cand am fost in stare sa merg am alergat direct spre salonul ei . Si atunci am vazut-o , parand mult mai palida decat de obicei , cu multe fire si tuburi conectate de trupul ei .

Am cazut in genunchi langa patul sau si am inceput sa plang exact ca un adolescent , strangandu-i mana in a mea . Mintea mea zbura in milioane de directii . Ce se va intampla cu gemenele ? Ce se va intampla cu tripletii ? Ce se va intampla cu Caitlyn ?

Am stat langa ea zile intregi fara sa ii zic un cuvant si cand in sfarsit am gasit puterea neceseara pentru a vorbi i-am spus sa nu inceteze sa lupte pentru noi , pentru fetitele noastre , si pentru copii care aveau sa vina , in tot acest timp tinandu-i mana in a mea . O imploram cu lacrimi curgandu-mi pe obraji sa isi deschida ochii frumosi si albastrii , dar nu i-a mai deschis . Mi-a strans mana pentru un moment destul de lung , si corpul mi-a inghetat . Toate aparatele aratau ca pulsul ii crescuse considerabil iar apoi ca prin magie stransoarea ei asupra mainii mele disparuse si aparatele indicau ca inima ei incetase sa mai bata .

-Tatiii....Spuse Jane , strangandu-mi parul in pumnii ei micuti .

-De ce plangi ? M-a intrebat Ashley , parand ingrijorat .

Nu imi dadeam seama ca lacrimile imi curgeau pe obraji pana in momentul acela . Trebuia sa maschez cumva durerea care era inauntrul meu . Trebuia sa fiu puternic . Puternic pentru fetitele mele .

-Oh ! Nu am nimic , lui tati i-a intrat ceva in ochi . Am spus stergand repede lacrimile cu dosul palmei .

**

Trecuse deja o saptamana de cand eram in New York , iar fetele isi doreau neaparat sa vada Central Park , asa ca am mers acolo si le-am lasat sa se joace in voie pe leagane . Parintii mei eu fost foarte incantati sa le vada si au fost mai mult decat bucurosi sa ne primeasca la ei in casa . Am oftat .

Se pare ca Ashley se ranise la genunchi acum , asa ca m-am ridicat de pe banca pe care stateam si am alergat spre ea sa vad ce patise . Nu era nimic grav . Doar o julitura . Dar se pare ca o pierdusem din vizor pe Jane . Cand m-am intors cu spatele la Ash , am vazut-o pe cea de-a doua fiica a mea , alergand fix in fata unei masini .

-ASHLEY ! Am tipat , alergand spre ea , dar o doamna foarte inalta si slaba dar cu o burta imensa , se arunca printre masini si o apuca pe fiica mea de umar , tragand-o inapoi pe trotuar .

Am luat-o repede pe Jane de mana si am alergat spre doamna care imi salvase fiica de la o catastrofa care m-ar fi putut daramana de tot .

-Tatiii !!! A tipat ea , sarindu-mi in brate cu lacrimi curgandu-i pe obraji .

Am luat-o in brate si i-am spus ca nu ar fi trebuit sa plece de langa mine si ca ar fi trebuit sa fie mai atenta . Nu aveam de gand sa o cert . Nu imi certam niciodata fetele . Ash si-a sters nasul cu podul palmei si apoi a plecat inapoi la joaca impreuna cu sora sa . Mi-am ridicat privirea spre persoana care mi-a salvat fata vrand sa ii multumesc , dar cand am vazut-o...respiratia mi s-a oprit .

-Elena...Am spus mai mult pentru mine .

M-a privit socata pentru un moment dar apoi m-a intalnit la jumatatea drumului , sarindu-mi in brate .

-Andrew...A soptit ea , asa de incet incat abea am auzit-o .

Burta ei ne impiedica din a ne imbratisa calumea , dar asta nu ma deranja in mod special .

Eram socat , nu ma mai gandisem la Elena Gilbert , prima mea iubire , de aproape sase ani , iar acum era aici aratand mai bine ca oricand . Nu imbatranise deloc . Singurul lucru care era schimbat la ea , era copilul care acum il purta in pantece .

Arata exact asa cum imi aminteam . Ne-am aseat pe banca si am inceput sa vorbim despre vitile nostre din ultimii ani . M-a intrebat in ce domeniu m-am specialiat iar eu i-am spus ca sunt un foarte bun ginecolog din Boston . Ea doar a ras si a venit cu un raspuns care sigur o reprezenta . „Ei bine , mereu ai avut o slabiciune pentru vagine .” A spus ea .

Ceea ce am vorbit in acea dupa-amiaza nu are o foarte mare importanta , dar stiu ca nu mi-am dat seama cat de mult mi-a fost dor de ea pana cand am vazut-o din nou . Am aflat ca ea ramasese insarcinta cu iubitul ei , care cand a aflat a parasit-o si ca acum era o jurnalista de succes . Nu parea ranita . Parea chiar usurata .

Cred ca imi facea bine sa vorbesc din nou cu ea pana la urma .

**

Mama m-a trezit in miezul noptii sa imi spuna ca Elena intrase in trvaliu . Asa ca am facut singurul lucru la care ma pricep cel mai bine . Mi-am luat un hanorac pe mine si am zburat de-a lungul gradinii spre casa Elenei . Am intrat , neobosindu-ma sa bat la usa si am ajuns in camera ei in mai putin de ece secunde .

Era intinsa pe pat de parca era gata de moarte si parea speriata . Atat de speriata incat ma speria si pe mine .

-Hei , hei sunt aici . I-am spus , dandu-i parul al o parte de pe fata transpirata .

-SCOATE-L AFARA ! A tipat ea la mine disperata .

Asa am facut . Am stat toata noaptea si am ajutat-o pe Elena sa dea nastere unuei baietel mai mult decat minunat . Nasterea nu durase mai mult de o ora dar Elena m-a rugat sa stau cu ea fiindca nu ii placea sa stea singura . Parintii ei se mutasera in Chicago .

Urmatoarea zi eram asa de obosit incat m-am oprit direct la cafea cu ziarul in mana .

Titlul de pe prima pagina m-a facut sa zambesc automat .

Autor : Elena Gilbert

Titlul articolului : ANDREW SALVATORE , GINECOLOG DE EXCEPTIE .

THE END !

Well , asta e Epilogul . Hope you guys like it . Nu uitati de comm-uri .

-Silver.

Capitolul 36 din fikul If is my life...I will live it in my way....


Capitolul 36 - LAST CHAPTER

Adio...

Perspectiva Elenei

Am intrat in dormitor , aruncand plicul mare si galben pe pat , langa Andrew . Spre surprinderea mea a tresarit , ridicandu-si capul din cartea pe care o citea . S-a uitat la mine si mi-a zambit .

Trecusera trei luni de la rapirea noastra si ne reveneam incetul cu incetul , cate putin in fiecare zi . Nu mai auzisem nimic de Rebecca inca de pe atunci . Zvonurile zburau prin scoala , spunand ca s-a mutat in L.A. , transferandu-se astfel la un liceu din Beverely Hills . Cat despre fratele ei ...Justin...pot spune doar ca imi era dor de el , ca si de toti ceilalti de altfel . Nu ii mai vazusem de mult...Pe nici unul . Andrew devenise super protectiv cu mine , nelasand pe nimeni sa stea la mai putin de 10 metrii departare . Intr-un fel ma enerva la culme faptul ca nu imi mai puteam vedea prietenii din cauza ca el era prea speriat sa mai aiba incredere in cineva . Si lucrul care ma frustra cel mai tare era ca nu mai avea incredere in prietenii nostri . In prietenii nostrii care mereu au fost acolo pentru noi ! Era ca si cand ar fi innebunit ! Nu lasa pe nimeni nici macar sa mai vorbeasca cu mine , ce sa mai zic de luat pranzul impreuna sau de iesiri noaptea in cluburi ?

Nu spun ca nu imi placea sa stau majoritatea impului inchisa cu Andrew in casa...Dar cateodata mi se facea dor de toti .

Dupa ce ne-am intors acasa in noaptea aceea , lucrurile mergeau destul de prost . De fapt mergeau foarte prost . Dupa nici o saptamana de la evadarea noastra , eu intrasem in soc , nelasand pe nimeni sa se atinga de mine . Nimeni in afara de Andrew , cel putin . La inceput credeam ca este doar frica de a fi violata din nou , ori batuta , dar cu trecerea timpului situatia mea se agrava , cum nu se putea mai rau .

Imi amintesc si acuma ca intr-o zi m-am trezit singura in pat si m-am panicat imediat . Am inceput sa il atrig disperata pe Andrew , nestiind unde s-a dus . Nu am primit nici un raspuns , asa ca m-am dus in dormitor , asezandu-ma intr-un colt si incepand sa plang aproape isteric . Dupa nu foarte mult timp insa , am simtit cum doua brate puternice ma ridica de pe podea . Am inceput sa ma agit imediat . Nu stiam cine e si nici nu indrazneam sa privesc in sus ca sa vad cine ma tinea . Incepsem in schimb sa ma zbat in bratele lui , implorandu-l sa nu ma raneasca . A rezultat intr-un sfarsit ca era Andrew . Acela a fost momentul in care el a considerat ca era timpul sa merg sa vad un psihiatru . Nu m-am opus . Si nu m-am opus din cauza ca stiam ca este spre binele amandurora . Daca continuam tot asa , speriindu-ma de fiecare data cand ma vedeam singura in casa , aveam sa innebunesc . Asa ca am mers sa o vad pe doamna Schu in speranta de a ma face mai bine....Si asa a si fost ! Dupa nici doua luni , in care o vizitam constant , incepeam sa ma simt mul tmai bine . Nu spun ca mi-a placut de la inceput . Nu , nu , nu . Prima data cad am vazut-o , credeam ca e o alta psiholoaga , care incerca sa se dea mare in fata mea . Dar cu timpul am realizat ca nu era asa . Daca stau bine sa ma gandesc , era exact opusul a ceea ce credeam ca va fi . M-a ajutat destul de mult , as putea spune .

Primele sedinte au fost cele mai grele . Andrew a stat cu mine pentru prima sapamana , fiindu-i frica sa ma lase singura , dar Mary-Ann , cunoscuta ca si doctor Schu , l-a rugat sa plece , in momentul in care a vazut ca retin anumite detalii , destul de importante fata de ea .

Adevarul era ca nu puteam sa ii spun cum m-am simtit in momentul in care Ben m-a violat , daca Andrew era de fata . Probabil ca o parte din mine se temea de reactia lui . Ma temeam de felul in care el se va simti cand ii voi spune fiecare detaliu nenorocit . Si nici nu voiam sa il ranesc . Asa ca n-am pomenit nimic de viol in fata lui Andrew . Stiam ca era ingrijorat si ca voia ca eu sa vorbesc cu el despre ce s-a intamplat , dar pur si simplu nu puteam . Cred ca frica ca el ma va parasi era mult mai mare si mai puternica decat frica de reactia lui .

Dar cu timpul acea teama trecuse si puteam vorbi cu Andrew despre viol...Doar cand era nevoie , totusi .

Cat despre sex...Nu mai era la fel . Prima data cand am facut sex de cand cu rapirea noastra , a fost acum doua saptamanai , iar Andrew parea mai mult preocupat de placerea mea , decat a lui . Imi venea sa oftez . Nici macar nu am mers pana la capat . La cel mai mic suspin al meu , Andrew s-a oprit , spunand ca a fost o idee proasta , si s-a ridicat de pe mine , disparand in baie .

Ma simteam respinsa si ...nedorita . Exact ca dupa viol . Am inceput sa plang incontrolabil , iar acela a fost momentul in care Andrew s-a intors din baie si m-a luat in brate . Bineinteles ca a ajuns imediat la concluzia ca sedintele cu Mary-Ann , nu ma mai ajutau deloc , dar nu era deloc asa . Spre deosebire de toate celelalte atacuri de panica pe care le-am avut , acesta era provocat de el . Mai mult de respingerea lui . In acel moment credeam ca el nu ma mai dorea in felul in care o facea inainte . Dar m-a asigurat ca ma dorea la fel de mul , doar ca ii era frica sa nu ma raneasca in felul in care ben a facut-o . Nu conta cat de mult incercan sa il conving ca ma simteam bine si pregatita pentru acel aps , el tot refuza sa faca sex cu mine , spunandu-mi ca va face atunci cand eu eram cu adevarat pregatita . Ma simteam ca pe vremea cand inca eram o virgina , iar el se ingrijora cu privire la virtutea mea . Deveneam tot mai frustrata cu fiecare zi care trecea . Dar aveam un plan....In seara asta o vom face ! Chit ca il drogam si il violam ! Nu imi pasa ! Aveam nevoie de el !

-Alta scrisoare de admitere ? M-a intrebat zambind , in timp ce isi punea cartea de-o parte .

Am oftat .

Andrew a fost acceptat la facultatea de medicina , acum trei luni . Inca de atunci eram hotarata sa gasesc facultati prin Londra , dar fara succes . Nici o facultate de jurnalism de buna pentru standardele la care eu ma ridicam . Cea mai buna facultate de acolo era de medicia , la care Andrew a fost acceptat .

Dar eu si medicina nu eram atat de buni prieteni , asa ca era in afara discutiei sa aplic acolo .

Mi-am trecut nervoasa mainile prin par , stand inca in picioare , langa pat . Andrew a ras de privirea mea frustrata .

-Care dintre ele de data asta ? M-a intrebat , deschizandu-si larg bratele pentru mine .

Cu un oftat jalnic m-am asezat acolo , luand marele plic in maini si invartindu-l de pe-o parte pe alta .

-Harvard ! Am spsu infranta .

A chicotit , sarutandu-mi varful capului , inainte de a-si afunda nasul in parul meu .

-Realizezi ca aia e una dintre cele mai bune facultati , nu ? A intrebat el .

Mi-am dat ochii peste cap .

-Din America ! Am tipat exasperata .

De o luna incoace tot primeam scrisori de admitere de la tot felul de facultati , care mai de care mai importante si mai mari , dar nici una din Londra . Nici macar una ! Ma enervam . Daca stiam mai din timp de facultatea de madicai , atunci nu mai aplicam la otae colegiile astea .

Andrew imi punea mereu ca poate renunta in doua secunde la facultatea de medicina si poate aplica la orice facultate vreau eu sa merg . Dar eu nu puteam face asta . Nu ii puteam fura visul din fata ochilor .

-Vrei sa mergi la Harvard ? M-a intrebat , respirandu-mi in par .

-Da...Am spus incet . Adica...E o facultate destul de buna .

A ras trist in parul meu .

-Destul de buna ... A murmurat el , atat de incet incat abea l-am auzit . Vei merge la Harvard ? A intrebat cu speranta in voce .

Stiam prea bine ca voia ca eu sa merg la o facultate buna , „care sa ma merita” , asa cum zicea .

-Nu . Am raspuns serioasa .

A marait , apucandu-mi umerii si intorcandu-ma cu fata la el .

Ochii lui nu aratau altceva decat dezamagire . Am oftat . Mereu parea atat de trist cand ii spuneam ca am sa refuz inca o facultate , si inca una si inca una...

Mi-am asezat picioarele de-o parte si de alta a taliei lui , el atingandu-mi genunchii . Nu stateam culcati . Pur si simplu stateam cat mai aproape unul de celalt .

-De ce ? M-a intrebat , mangandu-mi fata .

Mi-am dat ochii peste cap .

-Stii prea bine de ce...Am soptit .

Mi-am trecut mainile prin parul sau , iar el a suspinat .

-As da orice ca acel motiv sa nu fiu eu...A spus , lasandu-si capul sa cada in palma mea .

M-am incruntat . O facea din nou . Dadea vina pe el , fara nici un motiv . Si nu conta de cate ori ii explicam ca e alegerea mea , el tot nu inceta .

-Andrew , nu incepe , te rog ! Am spus dur , dandu-ma jos din pat .

El a marait si a venit in fata mea .

-Cand o sa intelegi ca tu trebuie sa iti continui viata . Chiar daca va fi fara mine . A murmurat , luandu-mi fata in mainile sale .

Lacrimile se adunasera in ochii mei , amenintand sa iasa la suprafata . Nu voiam sa concep acest lucru . Sa imi continui viata fara el . Parea un cosmar . Numai gandul ca nu o sa il mai vad imi lasa plamanii fara aer .

-Niciodata . Am spus , intorcandu-ma si disparand in baie .

Am inchis usa dupa mine , sprijinindu-ma de ea si oftand . Totul era prea greu . Mult prea greu . Ma enerva la culme faptul ca nu puteam fi cu Andrew din cauza facultatii . Ma enerva la culme ca nu puteam fi eu . Ma enerva la culme ca Andrew nu voia sa se culce cu mine .

Am tipat frustrata si am mers spre chiuveta , unde mi-am limpezit fata . M-am privit in oglinda .

Schimbata..

Am inchis usa dupa mine , sprijinindu-ma de ea si oftand . Totul era prea greu . Mult prea greu . Ma enerva la culme faptul ca nu puteam fi cu Andrew din cauza facultatii . Ma enerva la culme ca nu puteam fi eu . Ma enerva la culme ca Andrew nu voia sa se culce cu mine .

Am tipat frustrata si am mers spre chiuveta , unde mi-am limpezit fata . M-am privit in oglinda .

Schimbata..Eram foarte schimbata , de cand cu rapirea noastra . Atat pe dinauntru cat si pe dinafara .

Imi era greu sa mai am incredere in cineva...Chiar si in parintii mei .

Cand m-am intors acasa in acea saptamana blestemata , ai mei eu observat ca ceva nu este in regula si m-au intrebat ce am patit . Nu le-am raspuns . Pur si simplu m-am inchis in camera mea si am plans toata seara fara sa ma opresc . Dar cea mai grea parte din weekend-urile acasa nu erau parintii mei . Nu . Nici pe departe . Era Jeremy .

Cand a vazut ca nu ii spun ce se intampla , s-a dus la Andrew acasa si l-a luat la pumni fara ca macar sa se gandeasca de doua ori . Bineinteles ca nu a ripostat si s-a lasat batut de fratele meu , pentru ca el inca traia cu impresia ca e vina lui . Apoi , Jeremy a venit cu Andrew la mine in camera , trantindu-l de podea . Plin de sange si vanat tot . Ochii mi s-au marit si m-am trantit langa el , incepeand sa plang si mai tare decat o faceam deja . Arata exact ca atunci cand Ben si Rebecca il batusera si mintea mea nu mai putea suporta sa il vada asa . Eram in stare de soc . Jeremy a tipat la mine sa imi revin si sa ma pun pe picioare in timp ce eu , eram in genunchi langfa Andrew . Nu intelegea . M-a luat de brat si m-a ridicat in picioare , aruncandu-ma in cealalta parte a camerei , departe de el . Tremuram toata . Jer nu inceta in a tipa ca Andrew e un nenorocit care nu merita lacrimile mele pentru ca m-a ranit . Parintii nostrii nu erau acasa in acea zi , ceea ce ii dadea cale libera fratelui meu sa tipe la mine cat voia .

Dupa un timp care paru o vesnicie Andrew s-a ridicat cu greu spunand doar „A violat-o.” Jer s-a uitat de la mine la el si apoi de la el la mine si a cazut . Si-a dat seama de ce se intaplase . Nu er prost . Bineinteles ca si-a cerut scuze si l-a ajutat pe Andrew sa se ridice de pe podea .

Au hoarat amandoi ca trebuia sa merg la un psiholog , si asa am ajuns in aceeasi barca cu Mary-Ann .

Am oftat , privindu-mi chipul in oglinda . Mi-am taiat parul . Dupa 3 saptamani de la intoarcerea acasa mi-am taiat parul . Nu mai era lung si saten . Era scurt . Tuns bob mai exact .

Andrew a insisat sa nu imi tai parul pentru ca era minunat , dar nu l-am ascultat . Numai gandul ca Ben si-a plimbat mainile prin el ma facea sa vreau sa mi-l smulg din cap . Asa ca l-am tuns fara sa ma gandesc de doua ori . Intr-un fel imi parerea rau , pentru ca sincer ? Imi adoram parul . Dar stiam ca trebuia sa scap de orice amintire a noptii aceleia .

Cat despre haine...Le-am ars . Cand Andrew s-a intors de la magazin intr-o seara , m-a gasit afara cu o patura in jurul meu , arzand hainele .

-Elena , esti bine ? M-a intrebat el , ciocanind in usa de la baie .

Am tresarit . Mi-am scuturat capul si am oftat .

-Da , sunt bine . Am raspuns tare , in asa fel incat sa ma auda .

Nu am auzit pasi pe hol asa ca mi-am dat seama ca ma astepta sa ies din baie . Mi-am dat ochii peste cap . Atat , atat de grijuliu .

Daca era dupa el , cred ca ar intra si peste mine in baie . Doar ca sa vada ce fac , nu pentru a face ceea ce voiam eu sa facem .

Mi-am dat ochii peste cap si am iesit din baie , dand de un Andrew foarte foarte ingrijorat .

-Esti bine ? M-a intrebat , luandu-mi fata in mainile sale .

-Ihi . Am raspuns , trecand pe langa el si mergand in dormitor unde m-am trantit pe pat .

Mi-am dat capul intr-o parte si am vazut din nou plicul de la Harvard .

-Ahh ! Am tipat frustrata , vrand sa il arunc pe hol , dar se pare ca Andrew tocmai intra si l-a prins din zbor .

-Usor , iubire . A ras el , asezandu-se langa mine .

Mi-am pus o mana peste ochi , nevrand sa mai vad plicul ala tampit .

-Ohh , haide ! Nu poate fi atat de rau . In plus ! Poate nici nu ai fost acceptata . A ras , luandu-mi mana de pe ochi .

Mi-am dat ochii peste cap si m-am ridicat , luand o pozitie turceasca in fata lui .

-Ah , nu ? Atunci deschide-l tu ! Am spus , trantindu-i plicul de piept .

El doar a ras si l-a desfacut zambind . Mi-am dus o mana la gura si am inceput sa imi rod unghiile nerabdatoare . Daca cei de la Harvard nu ma accesptasera era mai mult decat perfect . S-ar putea ca nici cei de la Princeton sa nu ma accepte si tot asa . Fata lui Andrew s-a luminat .

-Ei bine ? Am intrebat nerabdatoare . Ce spune ?! Haide , Andrew ! Nu ma tine pe jar !

-Ai fost acceptata ! A spus vesel , intinzandu-se sa ma i-a in brate.

Mi-a cazut fata .

-Cred ca iti bati joc de mine ! Am tipat frustrata , ridicandu-ma de pe pat .

Ma plimbam de colo-colo fiind prea agitata pentru a forma o propozitie cooerenta .

-Elena , tu nu realizezi ca ti se intind facultati pe masa si tu pur si simplu le arunci la gunoi ?! A tipat Andrew la mine , sarind de pe pat .

Si atunci un beculet se aprinsese deasupra capului meu . El nu voia ca eu sa merg cu el in Londra ? Lacrimile imi cadeau deja pe obrajii infierbantati . Simteam cum pieptul mi se rupe .

-Nu...nu...nu vrei ca eu sa vi-vin cu ti-tine ? Am intrebat incet , printre lacrimi .

Nu imi puteam controla vocea .

S-a uitat la mine socat , pentru un moment , iar apoi m-a tras in bratele sale calde , strangandu-ma la piept . I-am inspirat parfumul .

-Despre ce tot vorbesti ?! Normal ca vreau sa vii cu mine ! Drace’ , sunt prea egoist sa te las sa pleci , dar sunt constient de faptul ca si tu trebuie sa mergi la o facultate la fel de buna ca si a mea . Si nu vreau sa te pun sa alegi intre Harvard , Yale sau mai stiu eu ce psi mine . De ce crezi ca ma rog de tine sa imi spui sa renunt la medicina si as imi caut o facultate aproape de a ta ? De ce nu vrei sa intelegi ca as face orice mi-ai cere sa fac ? M-a intrebat , vocea spargandu-i-se cand pronunta ultima propozitie .

Un alt suspin imi parasi pieptul si stiam ca acela e momentul potrivit . Trebuia sa profit de vulnerabilitatea sa cat inca mai era prezenta .

-Orice ? L-am intrebat ridicandu-mi capul din pieptul lui si privindu-l in ochi .

S-a uitat la mine , dandu-mi bretonul la o parte din ochi .

-Orice . A soptit sincer .

Am oftat usurata si mi-am unit buzele cu ale lui , impingandu-l usor spre pat . A gemut in gura mea .

-Orice , in afara de asta , Elena . A spus , impingandu-mi umerii inapoi . Stii ca nu pot . A oftat .

Sentimentul de dezamagire se instala din nou in corpul meu .

-Te rog , Andrew ? Am intrebat , punandu-mi mainile in jurul gatlui sau si capul in pieptul sau .

-Nu...A spus neincrezator .

Stiam ca si el voia asta la fe de mult ca si mine , doar ca era mult prea speriat pentru a recunoaste .

-Te rog ? Am suspinat din nou in pieptul meu . Promit ca am sa iti spun daca ma ranesti .

A oftat ridicandu-mi capul pentru a ma privi in ochi . Nu puteam citi altceva deacat dorinta si ingrijorare pe chipul sau .

-Imi promiti , Elena ? Imi promiti ca imi veni spune daca te ranesc in orice fel ? M-a intrebat , sarutandu-mi gatul .

Eram pierduta . Nu mai puteam gandi cooerent . Am gemut .

-Promiti ? Mi-a soptit in ureche , lingand pielea de acolo .

-Da ... Am murmurat , puandnu-mi mainile in parul sau si tragandu-l mai aproape .

Perspectiva lui Andrew

Trei luni de la evadare . O luna de la rezolvarea cazului cu moartea lui Ben . Doua luni de cand eu si Elena facusem sex . Am oftat . Timpul zbura pe langa noi fara ca macar eu sa imi dau seama .

Si acum...? Acum stateam in camera mea ca un prost ce eram cu bagajele facute , asteptand ca ai mei sa ma cheme jos ca sa ma duca la aeroport . Plecam la facultate . In Londra .

Bineinteles ca nu a fost usor sa ajung aici . Eu si Elena ne certam de fiecare data cand ii spuneam ca renunt la scoala de medicina . Nu voia sa ma lase sa distrug chestia asta . Si eu nu voiam sa o las pe ea sa renunte la facultate din cauza mea .

Dupa multe discutii si vizite la doctorul Schu , am ajuns la concluzia ca trebuia sa mergem fiecare sa facultati diferite si ca ne vom vedea de sarbatori . Am oftat . nu ne convenea deloc situatia asta , dar se pare ca aceasta a fost decizia lui Mary-Ann si cum Elena avea incredere in Mary-Ann , atunci asa am facut .

Eu am acceptat medicina in timp ce Elena inca era indecisa cu privire la ce facultate sa aleaga .Am chicotit la gandul asta .

Scrisorile pe care le primea aproape zilnic o derutau .

Nu ne-a fost usor sa ne strangem toate lucrurile din apartamentul in care stateam impreuna si sa le punem in cutii , dar am facut-o . Cu lacrimi curgand si cu tipete de durere care umpleau casa .

-Andrew , haide ! A tipat mama de jos .

Am oftat si am privit pentru ultima data pe geam , spre dormitorul Elenei . Mi-am luat bagajul de pe jos si am iesit din camera fara ca macar sa ma uit inapoi .

Imi luasem la revedere de la Elena ieri , in momentul inc are parasisem si apartamentul nostru . Niciunul dintre noi nu voia sa fie ranit si mai tare decat era deja asa ca ne-am multumit cu simple imbratisari sarutir si lacrimi in timp ce fiecare mergea spre casa lui . Durerea din pieptul meu era din ce in ce mai mare in timp ce puneam bagajele in portbagajul masinii . Am deschis portiera si m-am uitat pentru ultima data la cele doua case . Fix cand sa intru , mi-am auzit numele .

-Andrew ! Tipa Elena , stand pe alee si privindu-ma cu ochii orsii si cu lacrimi cazundu-i pe obrajii rosi .

Lacrimile ne cadeau pe obraji ca niste cascade .

A alegat spre mine si mi-a sarit in brate , cu picioarele in jurul taliei mele . Lacrimil ei imi udau tricoul ,dar nu imi pasa . Lacrimile mele faceau acelasi lucru cu tricoul ei . Nu puteam respira . Abea acum realizam ca nu o sa o mai vad pe Elena pentru o periada foarte indelungata . Si nu puteam concepe acel lucru . Simteam cum stomacul mi se strange .

Parintii mei au claxonat anuntand ca trebuie sa plec .

Elena s-a dat jos de pe mine si s-a uitat la mine cu ochii rosi si cu parul scurt , ravasit in toate directiile . Uram ce si-a facut cu parul ei . Dar otutsi i l-am dat la o parte din ochi si m-am aplecat spre ea , sarutandu-i pentru ultima data buzele . O sa imi fie dor de asta ... O sa imi fie dor de ea !

-Nu ma uita . A suspinat ea , puanndu-si o mana pe obrazul meu .

Mi-am lasat capul sa cada in palma sa .

-Niciodata . Am soptit cu fruntea lipita de a ei , inainte de a ma urca in masina .

Ma uitam in oglinda si am vazut cum Elena scanceste de durere in bratele lui Jeremy cazand la pamant . Si eu faceam acelasi lucru .

-Te iubesc...Am murmurat .

Gata ! Am terminat capitolul ! Sper sa va placa chiar daca e cam trist . Amintiti-va ca acesta a fost ULTIMUL CAPITOL din acest fic . O sa primiti si un epilog putin mai tarziu . ;))

Sper sa va placa si sa comentati .

J

Kisses and Hugs .

-Silver.

Capitolul 36 din fikul Is is my life...I will live it in my way...

Capitolul 36
Cale de scapare
Perspectiva lui Andrew

-Andrew ? A intrebat el din nou , apropiindu-se de mine .
Am incercat sa imi deschid ochii ...Chiar am incercat...dar parca spiritul imi parasise corpul , lasandu-ma fara vlaga . Singurul lucru care inca ma mai sustinea pe pamant era micuta mana a Elenei care nu mi-a dat drumul pentru nici macar o fractiune de secunda . Am oftat , obligandu-mi pleoapele sa se deschida . Incercam sa lupt , chiar daca nu o faceam pentru mine .
Daca Elena nu era acum langa mine , fiind ranita fizic si emotional ...Atunci nu m-as gandi de doua ori inainte de a-mi inchide ochii pentru todeauna . As muri doar pentru a stii ca ea este in siguranta , acasa . Putea trece peste toate , pentru ca era o femeie puternica care stia ce vrea de la viata .
Am oftat , amintindu-mi de prezenta ei langa mine . Trebuia sa p scot pe ea de aici inainte de a fi prea tarziu .
Am deschis cu greu ochii , simtind cum capul imi este lovit de mii de sageti scaldate in ura si venin .
Mi-am fortat capul in sus , auzind cum un os de la ceafa pocneste , facand-o pe Elena sa tresara in saptele meu .
O lumina imi patrunse in ochi , facandu-ma sa ma stramb si sa imi mut , instinctiv , capul in cealalta parte , maraind cand corpul meu protesta .
-Dumnezeule...A soptit baiatul , apropiindu-se de noi .
Probabil ca aveam cateva oase rupte , dar asta nu m-a impiedicat in a-mi incorda putin corpul .
-Elena ? A intrebat el , indreptand lumina spre ea .
Nu se auzea nici o urma de furie in vocea sa , asa ca mi-am lasat muschii sa se relaxeze .
Mi-am indreptat din nou privirea spre el , incercand sa imi dau seama cine este .
Pala lumina ca ii ajungea pe fata nu imi facea treaba mai usoara , in timp ce atentia ii era indreptata spre Elena .
Iar apoi s-a intors din nou cu fata la mine , lasandu-ma sa il vad .
-Justin ? (*Justin = Fratele Rebeccai , cel care era indragostit de Ioana , asta in cazul in care nu va mai amintiti cine e )Am intrebat , nefiind sigur ca vedeam bine . Vocea mea suna mai ragusita decat de obicei , lucru care m-a ingrozit si pe mine .
Incepeam sa cred ca si Justin era implicat in toata chestia asta , pentru simplul fapt ca era fratele Rebeccai . Adica...Imi amintesc si acum ca Elena a fost mereu alaturi de Jeremy , chiar daca acesta proceda total gresit . Era o chestie a fratilor sau ceva de genu’ ! Nu aveam de unde sa stiu...Pentru ca mereu am fost si probabil ca mereu voi fi singur la parinti .
-Ce s-a intamplat ? A intrebat el , parand ingrijorat .
A lasat lanterna jos , pozitionand-o in asa fel incat sa lumineze mainile noastre .
In mai putin de cinci secunde mainile Elenei erau desfacute . Imi puteam da seama de chestia asta , pentru ca palma ei nu o mai strangea pe a mea care continua sa sangereze din cauza taieturii adanci pe care Rebecca a facut-o .
-Spune-ne tu noua ! Am spus dur , in timp ce Justin imi desfacea si mie mainile .
Cand a terminat a sarit in picioare , ridicand si lanterna o data cu el . Elena a scancit , incercand sa se ridice .
Am fost surprins sa vad ca m-am putut ridica aproape la fel de repede ca si Justin .
Voiam sa o ajut pe Elena sa se ridice , dar vazand ca nu se poate misca aproape deloc am hotarat sa o i-au in brate , incercand sa ignor durerea din spate pe care am simtit-o in momentul in care m-am aplecat dupa ea .
Ne-am ridicat pe amandoi , lasand-o pe Elena sa isi puna mainile de o parte si de alta a gatului meu , fiind deja adormita .... Sau lesinata .
Mi-am strans putin mai tare mainile in jurul genunghilor si al spatelui ei , incercand sa nu o scap din cauza junghiurilor care imi strabateau corpul .
-De unde ai vrea sa stiu eu , Andrew ? Ti se pare ca stau dupa fusta Rebeccai toata ziua ? A soptit-tipat Justin frustrat .
Nu stiu dece , dar incepeam sa ma enervez . Poate ca nu statea toata ziua dupa sora’sa , asa cum nici Elena nu statea dupa Jer , dar totusi...stateau in aceeasi casa . Era oare posibil ca el sa nu si avut nici macar o legatura cu rapirea noastra ?
Elena chitai si se zbatea putin in bratele mele pana cand si-a impreunat mainile la ceafa mea , oftand in scorbitura gatului meu .
-Doar...scoate-ne de aici ! Am marait , privindu-l pe Justin in intuneric .
El a oftat si a intins mainile spre mine , privindu-ma ingrijorat .
Voia sa o tina pe Elena .
Mi-am strans si mai tare mainile in jurul ei , neavand de gand sa ii mai dau drumul vreodata .
-Andrew...Esti ranit , omule...A soptiti el , atingand-o .
Ne-am rotit in asa fel incat , Just imi atingea mie umarul in loc de genunchiul Elenei .
-Si vrei sa spui ca te intereseaza ? Am scuipat plin de venin . Scoate-ne de aici , Justin ! Du-ne acasa !
Si-a lasat mainile sa cada pe langa corp , incepand sa faca cativa pasi cu spatele .
-Ok...Mormai , deschizand imensa usa a incaperii in care am stat tot acest timp .
Scartaitul acesteia imi facu spatele sa se incordeze putin , lasand un fior sa imi strabata corpul .
Justin a fost primul care a iesit in intunericul noptii , lasand vantul sa ii ravaseasca parul .
Nu mi-am dat seama cat de intepenit imi era corpul pana cand am incercat sa pasesc . M-am incruntat . Trebuia sa imi reamintesc ca nu faceam asta pentru mine ci pentru fata care acum respira greu in bratele mele .
Faceam un efort destul de mare , incercand sa imi mentin echilibrul in timp ce inaintam in noapte .
Justin iesise deja in aerul rece de Februarie , neprivind inapoi sau in orice alta parte . proasta miscare , pentru ca in momentul in care am pasit si eu afara , am fost lovitin spatele capului cu ceva tare ... Foarte tare ! Picioarele imi cedasera si mainile mele nu mai aveau aceeasi forta pe care o formasem , nu cu multe minute inainte .
Am cazut in genunchi , scapand-o pe Elena la cativa metrii distanta de mine . Am marait furios , intorcandu-ma pe spate si fiind asaltat de ben , care a sarit deasupre mea , punandu-mi un cutit la gat .
-Ce fac cu el ? A intrebat acesta , dandu-si capul intr-o parte , pentru a o vedea pe Rebecca care se lupta cu fratele ei .




Am profitat de momentul lui de neatentie si l-am prins de gat , rotindu-ne in asa fel incat eu eram deaspra lui . Cutitul i-a cazut din mana , alunecand undeva langa piciorul Elenei care inca era lasinata .
In secunda urmatoare gandurile nu imi mai zburau la fata mea ci la Ben...Numai la Ben , si la ceea ce i-a facut ei . Nu imi mai puteam controla impulsurile , asa ca am lasat valul de adrenalina sa se zdrobeasca de corpul meu , precum un zid .
Mi-am dat pumnul in sapte si apoi l-am lovit de maxilarul lui , facandu-l sa scanceasca de durere .
-Drace’ ! Doare ! A mormait el , zbatandu-se .
I-am mai dat un pumn , mai tare de data aceasta , fara ca macar sa am gandesc .
-Asa e , nenorocitule ! Doare ! Asa a durut-o si pe ea , dar pe tine te-a interesat ?! Bineinteles ca nu ! Am spus dur , lasand un alt pumn sa il loveasca .
Deodata el era din nou deaspura mea , sufocandu-ma cu greutatea lui . Mainile sale mi-am atins scorbitura gatului si au inceput sa strang fara mila , facandu-ma sa imi dau ochii peste cap . Ma pierdeam .... Mi-am dat capul intr-o parte , incercand cu greu sa ignor toate cuvintele pe care Ben inca mi le adresa . Voiam sa o vad pe Elena...Macar pentru ultima data , dar ea nu mai era acolo . M-am incruntat .
Si ca din senin ben s-a oprit si a scos un sunet care se afla undeva intre surprindere si nervozitate , iar apoi a cazut langa mine .
M-am ridicat destul de repede pentru a o vedea pe Elena tinand cutitul , plin de sange , in mainile ei micute . Am facut ochii mari .
-Ce ai facut , iubito ? Am intrebat-o speriat , luand-o in brate .
A inceput sa suspine si sa isi infasoare bratele in jurul meu .
-Am-m-m...Am vazut ca ..O-o sa te-te-te omaore si....Nu stiu ... A vorbit ea printre suspine .





I-am mangaiat parul incercand sa o linistesc , lucru care nu imi iesea prea bine din simplul motiv ca nici eu nu era linistit .
Ben e...mort...Elena l-a omorat .
Nu asta era lucrul care ma ingrozea cel mai tare ... Nu imi era frica de Elena , sau ceva de genu’ pentru ca stiam ca nu ma va ranii niciodata . Era Elena pentru numele lui Dumnezeu ! Nu ar rani pe nimeni , niciodata . Dar tocmai a facut-o ... Pentru a ma apara pe mine .
Gandurile incepusera sa imi zboare prin cap fara nici un sens in timp ce Elena plangea in pieptul meu si Justin inca se lupta cu Rebecca .
-Rebecca , esti sora mea , dar iti jur pe tot ceea ce am mai sfant ca am sa te omor , daca nu icnetezi ! A amenintat el , tinand un lumn gros asupra gatului ei .
Am oftat .
I-a dat drumul si Rebecca si-a indreptat ochii spre Ben , care zacea pe pamantul rece , cu ochii reci si inexpresivi .
Lacrimile inca nu ii cadeau pe obraji , dar se adunasera in ochii , amenintand sa dea pe afara .
A scos un marait adanc din piept si inainte de a-mi da’ seama sarise asupra noastra , vrand sa ajunga la Elena . Nu i-a mers smecheria . Justin a prins-o de talie si a trantit-o de un copac fara ca macar sa clipeasca .
-Andrew...I-a cheile de la masina mea . A spus el , aruncandu-mi niste chei . Si astepta-ma acolo .
Am luat cheile si pe Elena si am plecat fara a pune alte intrebari stupide . Am cautat masina o vreme , nestiind unde este , dar intr-un final am gasit-o , stand ascunsa dupa un copac inalt , cu farurile aprinse .
Am intrat cu Elena pe bancheta din spate , asteptand ca Justin sa apara .
-Ce s-a intamplat ? A intrebat ea incet , privindu-ma ingrijorata .
M-am uitat lung la ea , nestiind cam ce as putea sa ii raspund .
-L-ai omorat pe Ben , Elena . Am spus serios , tragand-o spre mine .
Dupa un moment de tacere a reusit in sfarsit sa vorbeasca .
-O sa merg la inchisoare...A murmurat ea .
M-am gandit putin inainte de a-i raspunde .
-Nu , nu o sa mergi la inchisoare . A fost autoaparare .... Uite , Elena . Esti obosita . Dormi putin . In curand o sa fim acasa . Vom vorbi maine , despre asta , ok ?
A dat din cap in semn ca era de acord si si-a lasat ochii in jos .
-Te iubesc . Am soptit , atingandu-i usor buzele .
-Te iubesc . A soptit si ea inapoi , inainte de a-si lasa capul pe piciorul meu .
Nu a durat mult pana cand ea sa adorma si eu sa incep sa ma framant cu ganduri care mai de care mai ciudate . Nu prea eram in stre sa formez ceva coorent asa ca am incetat in momentul in care Justin a urcat in masina , incepand sa conduca spre oras .
Nu a spus nimic tot drumul , lucru pe care l-am apreciat indeajuns de mult .
Nu mi-am dat seama ca ajunsesem in fata apartamentului pana in momentul in care a oprit masina si a stins farurile .
Am iesit din masina , luand-o pe Elena incet in brate , fara sa o trezesc . Nu vroiam sa fac chestia asta ... Era obosita . Si ranita si avea nevoie de odihna .
-Uite , Andrew imi pare rau pentru ceea ce a facut Rebecca . A spus Justin , oprindu-am din drumul meu spre intrarea in bloc .
-Du-te dracului ! Am spus fara sa ma gandesc , intrand si alsandu-l afara .
Nu aveam chef de nimeni acum . Nimanui nu i-a pasat ca noi am fost tinuti acolo nu stiu cat timp . Toti erau pe interes .
Am reusti sa intru in apartament si am mers direct spre baie , unde am aprins becul . Am dat drumul la apa sa curga in cada si am inceput sa o dezbrac pe Elena .
Nu era intr-un fel sexual sau ceva de genu’ . Eram pur si simplu grijuliu . Era inca adormita , lucru care nu imi usura treaba . S-a sprijintide mumerii mei in timp ce i-am dat blugii jos , iar apoi s-a agatat de mine pentru echilibru .
Cand cada a fost plina cu apa fierbinte , am asezat-o acolo , incruntandu-ma in momentul in care a scancit de durere . Si-a strans genunchii la piept , tinandu-i lipiti unul de altu cu mainile ei micute in timp ce eu ii spalam parul lung si plin de mizerii . Nu am trecut cu vederea faptul ca , corpul ei era plin de vanatai si taieturi , lucru care a cam inrosit apa . Nu m-a deranjat deloc . Adica...Nu stiu daca era ceva de care puteai fi deranjat .
Cand terminasem cu baia ei , am infasurat-o in prosopul ei mare si alb si am dus-o in dormitor , unde am imbracat-o faorte incet cu camasa ei galbena . Am bagat-o sub paturi si cand am vrut sa plec i-am auzit din nou vocea .
-Andrew...Nu pleca...A soptit .
Am zambit putin si m-am asezat pe marginea patului , magandaindu-i fata inca foarte fina .
-Nu plec , iubito . Am spus bland . Ma duc sa fac un dus si apoi ma intorc .
-Promiti ? A intrebat facand ochii mari si sunand ingrijorata .
Nu ii intelegeam lipsa de incredere .
-Promit . Am spus sigur , iesind din dormitor .
Am mers inapoi in baie , unde m-am spalat , fara sa dau prea mare importanta ranilor mele , care pareau putin mai grave decat cele ale Elenei . Nu prea ma interesa . Tot ceea ce ma interesa acum era ea . Daca ea o sa fie bine .
Trebuie sa fie bine !
In mai putin de zece minute am fost inapoi in dormitor , imbracandu-ma cu pijamalele mele obisnuite si bagandu-ma in apt , luand-o pe Elena in bratele mele .
A oftat si si-a pus capul pe pieptul meu , mormaind ceva .
-Hmmm ? Am intrebat nesigur .
-Nimic . A soptit .
Mi-am lasat pleoapele sa se inchida si am strans-o pe fata mea putin mai tare doar pentru a ma asigura ca era aici , langa mine .
Telefonul incepu’ sa sune si m-am strambat . Fix cand vroiam si eu sa dorm , se trezeau si astia sa sune ?!
M-am uitat la numar inainte de a raspunde . Era din straintate .
-Da ? Am intrebat ragusit .
-Andrew Salvatore ? A intrebat o voce de barbat .
-Da...Am spus curios .
-Imi pare rau sa va deranjez la ora asta , banuiesc ca in New York este noapte acum....Dar....As vrea sa va anunt ca cererea dumneavostra a fost acceptata . A zis .
Elena si-a ridicat capul de pe pieptul meu si m-a privit .
-Cerere pentru ce ? Am intrebat nervos .
A ras .
-Domnule Salvatore....Ati fost acceptat la facultatea de medicina din Londra .


-------------------------------------------------------------------------------------------------



Hello , New York ! Pardon am gresit replica :)) . Hello , girls ! Se pare ca dupa mult timp am postat inca un capitol din My life...My way . ;)) .
Din fikul My life...My way...Adica acesta . Mai este un singur capitol iar apoi Epilogul !! ;)) Nu stiu cum este pentru voi...Dar pentru mine este super incantator faptul ca in sfarsit pot duce o treaba la bun sfarsit .
If is my life...I will live it in my way... (My life...My way...) a fost , este si va fi mereu puisorul meu ... Fikul care am debuatat dar in curand va trebuii sa ne luam adio de la el , pentru ca fiecare pasare isi paraseste cuibul la un moment dat , nu ? J
Ei bine...Eu stiu ca nu voi uita niciodata acest fik ... Ei bine...O sa fac un post special pentru sfarsitul acestui fik , pentru ca face parte din mine . Si penntru ca multi din tre voi meritati o explicatie ;) .
Pana data viitoare....
Kisses and hugs .


-Silver .









Capitolul 35 din fikul If is my life...I will live it in my way....

Capitolul 35

Durere

Perspectiva Elenei

-Am sa te omor , Rebecca ! In momentul in care voi scapa din locul asta nenorocit am sa te omor cu mainile mele ! A tipat Andrew la Rebecca in momentul in care acel barbat m-a lasat sa cad pe podeaua rece , cu lacrimile curgandu-mi siroaie pe obraji .

Daca imi puteam misca macar o mana mi-as fi acoperit corpul gol cu ramasitele de haine care inca erau pe jos , dar nu puteam asa ca mi-am sprijinit spateel de stalp si mi-am strans genunchii la pipet , lasand un suspin sa imi iasa printre buze .

-Ei bine...A spus barbatul . A fost destul de buna pustoaica !

Un ragnet de furie iesi din gatul lui Andrew , dar eu tot nu imi puteam ridica ochii din podea . Imi era rusine de mine...Si imi era rusine de mine , pentru ca nu am luptat destul de mult ...Dar am incercat ! Am incercat dracului’ ! M-am zbatut , am plans , m-am rugat , am injurat , am ameintat...Nimic nu a mers . Parea din ce in ce mai hotarat sa isi duca treaba la bun sfarsit . Si a facut-o...M-a violat . Si cel mai mult ma doare faptul ca Andrew era acolo si era acolo sa vada tot ceea ce s-a intamplat . A stat pur si simplu si a vazut scena care se desfasura in fata lui .

Vazand ca barbatul nu are nici o intentie de a se opri , am incetat lupta , stiind ca oricum era in zadar . M-am transformat intr-o stana de piatra , lasand numai lacrimile sa imi cada pe obraji , in timp ce el se juca cu corpul meu sfasiindu-mi hainele si razand .

Iar acum ? Acum eram o epava...O epava aruncata pe ocean . Nimic nu mai avea rost . Toate tipetele si lacrimile au fost varsate degeaba . Nimic nu l-a putut opri si nimic nu l-a oprit din momentul in care a inceput.

-Elena...Ma striga cineva , dar eram prea pierduta in ganduri pentru a-mi da’ seama cine este . Elena , raspunde-mi dracului’ ! A tipat vocea .

Nu mi-am ridicat privirea din podea . Cunosteam acea voce prea bine si oricat de mult mi-as fi dorit sa nu stiu , o faceam .

-Pff , scuteste-ma ! A spus barbatul incheindu-si cureaua si venind din nou spre mine .

Corpul a inceput sa imi tremure violent si lacrimile imi cadeau din nou de pe obraji , udandu-mi gatul . Incepeam sa ma panichez pentru ca ii simteam prezenta din ce in ce mai aproape de mine dar nu am scos nici un sunet . Nici macar un suspin nu a iesit printre buzele mele .

-Sunt sigur ca i-a placut ! A spus barbatul , asezandu-se pe vine in fata mea . Nu e asa , iubito ? A intrebat , atingandu-mi obrazul cu doua degete .

Mi-am dat automat capul intr-o parte , nedorind ca el sa isi mai puna vreodata mana pe mine . Dar imediat ce am facut-o am regretat ... Pentru ca am simtit cum o mana puternica imi apuca niste par din crestetul capului si ma trage in sus , smulgandu-l din radacini . Am suspinat simtit cum parul imi este smuls de-a dreptul . Am incercat sa ma trag din stransoare lui , dar mi-am dat seama ca nu aveda de gand sa imi dea drumul asa ca am suspinat , lasandu-l sa ma traga cu capul in asa fel incat sa fiu la aproape trei centimetri departare de fata lui . Am suspinat , gandul zburandu-mi numai la ceea ce putea fi mai rau .

-Cand te intreb ceva...A spus el , smucindu-mi parul inca o data . Trebuie sa raspunzi imediat ! Ai inteles , papusa ?

Ia-ti mainile imputite de pe mine ! Am gandit obosita , inainte de a inghiti cu greu . Timp de cateva secunde m-am gandit daca ar trebuii sa ii raspund , sau daca ar trebuii sa ii zic sa se duca dracului’ . Timpul trecea si stransoarea lui devenea din ce in ce mai puternica , asa ca am raspuns in soapta .

-Da...

El a zambit superior , gandindu-se ca a castigat . Ei bine , lasa-ma sa iti spun ca nu ai castigat , animalule ! Eu am sa scap de aici si am sa te dau pe mana politiei !!

-Iar acum...Ar fii mai bine sa zici ca ti-a placut , sau iubitul tau Andrew...Va da ortu’ popii inainte de vreme . A spus barbatul in urechea mea , atat de incet incat abea l-am auzit .

S-a dat un pas inapoi , dandu-mi drumul la par si privindu-ma sceptic .

-Spune , draguta ! Ti-a placut ?

Mi-am ridicat ochii din podea incercand sa il privesc , dar ochii mi-au zburat automat peste umarul lui , unde Andrew se uita trist la mine , asteptand raspunsul . Am oftat .

-Da...Am murmurat .


Perspectiva lui Andrew

Am stat acolo , lasand furia sa dea tot ceea ce era mai rau din mine . M-am zbatut , am urlat ... Nimic . Sforile erau prea strans legate in jurul mainilor mele si in jurul stalpului . Nu ma puteam misca si faptul ca Elena statea acolo singura , neajutorata si tocmai dupa ce a fost ...violata ma sufoca . Am incercat sa vorbesc cu ea . I-am strigat numele de nenumarate ori ... Nu mi-a raspuns nici o data . Pur si simplu statea acolo , cu capul indreptat in jos , lasand numai suspine sa ii iasa din cand in cand printre buzele uscate .

-Stii Andrew...A spus Rebecca deodata , departandu-se de mine . Ma gandeam...Cam cat credeai ca o poti tine asa ? Adica...A ras . Doar nu credeai ca am sa stau sa privesc cu tu iti bati joc de mine impreuna cu curva asta , nu ?

S-a apropiat de Elena , si s-a aplecat , in asa fel incat era la acelasi nivel cu ea . A ridicat o mana , facandu-i semn lui Ben sa o dezlege pe Elena .

Ochii mei s-au marit . Incepea sa fie bine...Daca o lasau pe ea sa plece , atunci era totul bine . Cu mine puteau sa faca ce vor , doar sa nu o implice si pe ea in asta .

-Dar...A ripostat barbatul in timp ce se apleca .

-E prea slabita sa fuga ... A roptit Rebecca .

Cand mainile i-au fost elibrate , a gemut de durere , incercand sa isi miste degetele .

Vroiam sa fiu acolo pentru ea . Sa ii alin durerea ... Sa o simt din nou in bratele mele...Sa fac orice...Sa ii alung durerea...

Am urlat frustrat , zbatandu-ma din nou in speranta ca voi putea rupe sforile .

-Usurel , baiete ! A spus Ben , alergand spre mine si ...desfacandu-mi mainile ? Ce dracu’ ?!

In tot acest timp , Rebecca a ridicat o mana spre fata Elenei , lucru care m-a facut sa marai .

-Nu o atinge ... Am spus .

-Ca de nu , ce ?! A ras Rebeca , apucand-o de par si ridicand-o cu usurinta in picioare . A tarat-o pana in fata mea si a tinut-o la un metru departare .

-Uite , Rebecca ! Tu ai treaba cu mine ! Nu cu ea ! Las-o la plece ! Am tipat , reusind sa imi misc putin minile .

-Ha ! A ras ea . Patetic !

Avea inca mana in parul ei , asa ca a smucit-o putin aruncand-o in bratele mele . Mainile mele s-au miscat automat , apucand-o strans . Am cazut in genunchi , mangaindu-i crestetul capului .

-Imi pare rau...Imi pare atat de rau...Murmura ea , printre suspine .

-E ok , iubito ! E ok...O sa fim bine ! Am soptit , mangaindu-i scalpul cu o mana , stiind ca atat tras de par a afectat-o si cu cealalta mana i-am acoperit trupul plin acum de vanatai lasate de Ben .

-Si acum ce ? A intrebat el .

Mi-am ridicat ochii spre Rebecca pentru a-i privi reactia . Ea a zambit ... Zambet bolnav...

-Separa-i ! A ciripit ea . Du-o pe tarfa in camera cealalta si fa ce vrei cu ea si leaga-l pe Andrew inapoi de stalp .

M-am panicat . Asta era tortura curata . Ne lasa un moment in care sa ne imbratisam si apoi ne separa din nou ?

-Nu...A plans Elena , in piptul meu , inainte ca Ben sa ma ridice si sa ma lege din nou .

Mainile imi erau din nou puse la spate si stranse pana cand sangele a inceput sa curga , dar Elena a sarit , agatandu-se de gatul meu .

-Te iubesc ... A murmurat , lasand lacrimile sa ii cada siroaie pe obraji .

-Te iubesc...Am soptit si eu suspinand .

-Nu asa de repeda , Elena draga . A spus Rebecca intorcand-o pe E. Cu fata la ea si dandu-i un pumn care pur si simplu o darama .

Am inceput sa ma agit din nou . Am sa o omor . Am sa ies de aici si am sa o omor . Fecare vantaie care sta pe corpul iubitei mele va fi razbunata .

-Tu chiar nu te opresti , nu e asa ? A tipat Ben nervos , dandu-mi un pumn in stomac .

M-am chircit de durere . Tipu’ chiar stia sa dea ! Nu vroiam sa ma gandesc la cat de tare o dureau pe Elena toate palmele pe care pur si simplu le-a incasat in timp ce se zbatea in mainile lui Ben , care pur si simplu vroia sa isi bata joc de ea .

Am tusit fara sa vreau , lucru care l-a facut sa rada .

-Animalule....Am murmurat .

Faptul ca a inceput sa imi dea pumn , dupa pumn in fata imi confirma ca m-a auzit . O parte din mine se bucura pentru ca Elena nu mai era lovita , dar cealalta parte era constienta ca daca nu se opreste curand o sa ma bage in coma...Curand...

-Opreste-te , Ben ! A tipat Rebecca , punand o mana peste pumnul lui , oprindu-l astefel din a ma mai lovi . Nu il vreau mort...Inca...A zambit .

Nu mai puteam fi atent la nimic...Picioarele imi cedasera , lasandu-ma sa cad pe jos . Totul se invartea in jurul meu si puteam auzi pe fundal vocea disperata a Elenei care ma implora sa ma ridic .

-Ohh , mai taci ! A spus Rebecca , tragand-o din nou de par si aruncand-o pe jos .

Eram slabit...Mult prea slabit pentru a ma ridica si pentru a vedea unde era Elena , dar eram sigur ca e ranita , pentru ca ii auzeam suspinele infundate din cealalta parte a ...orice o fi asta .

-Rebecca , e patru dimineata , cred ca ar trebuii sa plecam ! A spus Ben , punandu-si o mana pe umarul Elenei si ridicand-o . Haide , tarfo !

-Du-o in cealata camera si...dai-o din nou . A chicotit Rebecca , venind spre mine .

Elena plangea , suspina si se ruga dar nimeni nu o asculta ...

-Vezi ce se intampla daca nu ma asculti ?! A soptit R. La un centimetru departare de buzele mele uscate .

A scos un cutit din buzunar si mi-a desfacut palma , apasandu-l acolo . Am racnit de durere . Cutitul imi patrunse prin piele , taindu-mi podul palmei .

-Dar se pare ca primesti ceea ce iti doresti . A spus inainte de a se ridica si de a iesi din camera .

Am stat un moment acolo , stragandu-mi palma in pumn , incercand sa imi opresc sangerarea ..Dar in zadar . Mai multe bufnituri se auzisera din camera cealata , dar nu ma puteam ridica . Nici macar nu imi puteam deschide ochii.

Un tipat strident se auzi si apoi o bufnitura grea...Liniste . Nimic altceva .

M-am panicat instantaneu si apoi am auzit cum usa e trantita de perete si Elena este legata in spatele meu de acelasi stalp .

Ben si-a scuturat mainile scarbit si apoi a luat telefonul de pe jos , parasind incaperea .

Am oftat .

Durerea incepea sa fie mai suportabila , dar nu prea ma interesa de ranile fizice . Mai mult ma interesa de ranile ...psihice care acum o afectau acum pe Elena .

-Andrew....? A murmurat ea , atat de incet incat abea am auzit-o .

-Hmmph...? Am spus ridicandu-mi capul .

-Imi pare rau...A murmurat , apucandu-mi mana ranita .

Stateam spate in spate legati amandoi de acelasi stalp nenorocit , asteptand parca sa vine ceva...cineva...oricine....sa ne scape de aici .

-E ok...Am murmurat , incercand sa ii strang ferm mana , lucru pe care nu l-am prea reusit .

Si din nou usa a fost deschisa foarte incet cu un scartait enervant si corpul meu s-a incordat imediat in timp ce Elenei i se oprise respiratia .

-Andrew....? Intreba cineva .

Hey !! Dupa cum v-am promis ... Capitolul 35 din My life ...My way e gata ! Imi pare rau ca nu l-am postat aseara dar netu’ a facut figuri ! Sper totusi sa va placa si sa comentati !

Kisses and Hugs .

-Silver.

Capitolul 34 din fikul If is my life...I will live it in my way....


Capitoulul 34

Rapiti...

Perspectiva lui Andrew

-Asta e ! Ma duc dupa ea ! Am spus tare , incercand sa ma ridic de pe pat , dar am fost tras inapoi de catre Cosmin .

Am oftat .

-Las-o in pace ! A spus el cu capul inca in culegerea de mate .

Mi-am trecut nervos mana prin par , incercand sa gasesc o portita de scapare . Stateam acasa de vreo trei ore acasa , „facand tema la mate” . Cel putin asta facea Cosmin , pentru ca sincer ? Mintea mea numai la radicali nu statea acuma ! Vroiam sa merg la Elena sa vad ce s-a intamplat ....Dar nu puteam , pentru ca mai noi aveam bodyguarzi , sau baby-sitteri . Si cine erau ei ?! Cei mai buni prieteni ai mei ! Halal prieteni ! Nu ma lasau sa merg sa imi vad iubita si nici macar nu stiam cauza !

-De ce ? AM intrebat eu deodata , ridicandu-ma putin , pentru a le vedea fetele .

-De ce , ce ? A intrebat Stefan , uitandu-se mirat la mine .

-De ce nu ma lasati sa merg la Elena ? Am intrebat eu ca si cum ar fii evident .

Tacere....Nimeni nu a spus nimic . Incepusem sa imi pierd rabdarea . nu ca as fi fost prea calm pana acum .

-Ei bine ? Ascult ! Am spus , incrucisandu-mi bratele la piept .

-Tu chiar nu intelegi , nu e asa ?! A intrebat Cosmin , trandtind pixul de culegere .

-Lumineaza-ma ! Am spus tare .

Eram pe pozitie defensiva , fiind gata sa ma i-au la cearta cu el in secunda doi .

-Elena are propria ei viata ! Daca a vrut sa plece si sa fie la EA acasa , atunci bine ! A fost alegerea ei ! Viata ei nu depinde de a ta , Andrew ~ Intelege dracului’ o data si pentru todeauna ! A tipat Cosmin la mine , ridicandu-se in picioare .

Am ramas cu gura cascata . In mod normal as fi venit cu o replica inteligenta de genu’ „De parca stii tu cum e...” , dar nu am putut . Pur si simplu nu puteam vorbi . Stateam si il priveam ca prostu’ !

-Siiii.....Avem meditatii la mate in aproximativ o jumatate de ora , ceea ce rezulta ca nu poti pleca hai-hui de nebun ! S-a bagat si Stefan in vorba mult mai calm decat noi .

Am stat un moment gandindu-ma la ceea ce aveam de gand sa fac . Aveam de gand sa stau cu acesti doi cretini , sau aveam de gand sa merg sa vorbesc cu Elena ?! Nu m-am gandit de doua ori si m-am ridicat de pe pat , alergand spre usa . Am pus mana pe clanta si fix cand sa ies am dat nas in nas cu Paula si Raluca .

-Draguta incercare ! A spus Paula impingandu-ma inapoi in casa .

Am stat un moment cu gura cascata .

-Voi sunteti drogati !? Am intrebat eu deodata .

-Poate....Au spus toti odata .

Raluca a incuiat usa cu cheia dandu-si paltonul jos si agatandu-l in cuier disparand in dormitor . Paula a urmat-o dupa ce s-a descaltat .

Am mers si eu in dormitor fiind hotarat sa i-au cheile si sa deschid usa aia nenorocita .

-Raluca , da-mi cheia ! Am spus nervos intinzand mana spre ea .

-Vino si ia-o ! A spus ea bagandu-si cheia in decolteul ploverului .

Am inghitit in sec . Era nebuna ?! Gandeste , Andrew ! Gandeste ! Elena....Elena.....M-am dus spre ea si i-am luat cheiile din sutien . Toti au ramas socati , inclusiv eu . Mi-am scuturat capul si am iesit ca o tornada din casa .

Perspectiva Elenei

-Elena , asteapta ! A tipat Jeremy , alergand dupa mine .

Nu l-am bagat in seama . Nu vroiam sa vorbesc cu el . De fapt , daca ma gandesc mai bine , nu vroiam sa vorbesc cu nimeni in momentul de fata . Vroiam doar sa ma incui la mine in camera si eventual sa uit de sticluta aia nenorocita , care zamcea la fundul gentii mele . Am descuiat usa de la casa , intrand si aruncand cheile pe masuta de pe hol .

Mi-am asezat un pic mai bine geanta pe umar , indreptandu-ma hotarata spre scari .

-Elena ! Tipa Jeremy , punandu-si o mana pe umarul meu , tragandu-ma inapoi . Vorbeste cu mine !

M-am intors cu fata la el , dar jimediat mi-am dorit sa nu o fi facut . Niciodata , in toata viata mea , nu l-am vazut pe Jeremy atat de ingrijorat precum parea acum . M-am uitat o clipa la el , incercand sa nu las toate emotiile coplesitoare sa mi se citeasca pe fata .

-Te rog...A spus el , incet , slabind stransoarea .

M-am dat un pas inapoi . Oare ii puteam spune lui Jer ceea ce s-a intamplat ? Ma va ajuta la ceva daca voi vorbi cu cineva ? Nu ! Trebuia sa fiu singura ! M-am intors si am urcat scarile spre camera . Ajunsa aici , am trantit usa , sprijinindu-ma de ea .

Mi-am dat geanta jos de pe umar , dar tinand-o inca strans in mana stanga . De ce ?! De ce toate astea mi se intampla mie ?! De ce nu am putut fi o adolescenta normala cu un iubit normal ?! De ce ?! Pentru ca eu eram Elena Gilbert , de asta ! Am trantit geanta in celalt colt al camerei . M-am lasat incet in jos , cu spatele inca lipit de usa , simtitnd cum lacrimile incep sa imi cada siroaie pe obraji . Eu nu puteam sa am iubit normal ! Nuu ! Eu trebuia sa ma ascund cu Andrew . La dracu’ ! Am dat nervoasa cu pumnul in parchet .

-Elena ? A intrebat Jeremy , batand in usa .

Am strans ochii si mai tare , lasand lacrimile sa imi cada pe gat .

-Elena , deschide ! A spus el .

De ce nu intelegea ? De ce nimeni nu intelegea?

-Lasa-ma in pace ! Am suspinat eu , tragandu-mi maneciile de la geaca peste degete .

-Elena , te rog !

Nu puteam suporta asta . Nu puteam suporta ca Jeremy sa se roage de mine si sa fie atat de distrus din cauza mea . El nu trebuia sa fie aici cu mine ! El trebuia sa fie acum cu Samantha .

-Du-te dracului’ ! Am tipat .

Imediat ochii mi s-au marit si mi-am dat o palma peste gura . Niciodata nu i-am zis lui Jeremy asa ceva ! Niciodata ! Mereu am fost acei frati care nu se jignesc , care se iubesc si se respecta . Ce am facut ?!

M-am ridicat repede , apucand manerul de la usa si iesind pe hol .

-Jer ? Am intrebat eu . Dar era prea tarziu . Usa de la camera lui a fost trantita , lasand in urma numai regrete .

Am oftat , intrand inapoi in camera mea . Cretina , cretina , cretina ! Cum am putut sa imi jignesc fratele !? Pe fratele meu !! Drace’ ! M-am aplecat peste birou si am bagat mana in geanta , cautand disperata sticluta aia . Dar normal ca nu am gasit-o , asa ca am intors geanta cu fundul in sus lasand tot ce era in ea sa cada pe podea . Am vazut sticla si am luat-o , mergand spre baie . Mi-am sprijinit mainile de chiuveta , strangand „licoarea pentru sufletul lui Andrew” in mana dreapta . La dracu’ cu Rebecca si la dracu’ cu Andrew ! La dracu’ cu totul ! Am gandit nervoasa inainte de a arunca sticluta il perertele din spatele meu .

Nu pot spune decat ca avea un miros ingrozitor care m-a facut sa ametesc si sa lesin .

Perspectiva lui Andrew

-Si cu fata ce facem ? Am auzit o voce groasa....de barbat .

-Nimic...De fapt stiu ce putem face cu ea....Violeaz-o ! A spus...Rebecca ?

Cu greu am deschis ochii cautand-o disperat cu ochii pe acea fata . Nimic...

-Hei , cred ca s-a trezit tipul’ ! A spus barbatul aratand cu degetul spre mine .

Femeia s-a intors cu fata la mine zambind .

-Rebecca ? Am intrebat eu cu ochii mari .

-Buna iubitule ! A spus ea , lasandu-se in jos pentru a-mi mangaia fata .

Vroiam sa ii indepartez mainile de pe fata mea dar chiar mainile mele erau legate .

-Rebecca ce dracu’ se intampla aici ? Am intrebat eu zbatandu-ma .

-Tzu tzu tzu , Andrew ! Cam nerespectuos nu crezi ?!

-Cum am ajuns aici ? Am urlat eu la ea , privind in jurul meu .

Nu vedeam nimic . Totul era mult prea intunecat . Dar parca mai era cineva in fata mea . Cineva la fel de legat ca si mine de un alt stalp .

-Paii....nu te puteam lasa sa pleci sa o vezi din nou pe Elena .... Asa ca te-am rapit cand ai iesit afara din bloc . Dar se pare ca mica tarulita , a spus uitandu-se undeva in spate , a descoperit primul meu plan , acela de a te vraji si la cam dat peste cap . Dar proasta nu stia ca daca trage adanc aer in piept va lesina din cauza potiunii . A ras .

-Poftim ?! Esti nebuna ?! Unde e Elena ?!

-Ohh nu iti face griji , iubire ! Este chiar acolo ! A chicotit ea , aratand spre cealalta persoana de la celalat capat al camerei .

Ochii mi s-au marit .

-ELENA ! Am tipat . ELENA ! DRACE’ ! TREZESTE-TE !

-Ohh , nu as face asta , Andrew ! Pentru ca din momentul in care ea va deschide acei ochisori , Ben aici de fata i-o va da pana cand nu va mai putea respira .

-Esti bolnava ! Am spus dezgustat . Esti bolnava la cap !

-Probabil...Dar daca vrei ca scumpa ta Elena sa traiasca vei face ce vrea „bolnava la cap „ .

Am dat din cap .

-Andrew ? Am auzit o soapta .

-ELENA ! ELENA ! Am tipat eu zbatandu-am sa ma eliberez , dar parca mai rau ma raneam la maini .

-Ce se intampla ? A soptit ea , deschizand ochii .

Rebecca s-a ridicat de langa mine , lasanadu-ma sa ma zbat si s-a dus spre Elena , explicandu-i tot ceea ce s-a intamplat folosind jigniri la adresa ei , facandu-am sa ma zbat si mai tare .

-Usor , baietasule ! A soptit Ben punandu-mi un pistol la tampla .

Am inghetat . Rebecca a tras-o pe Elena de par , obligand-o sa stea in picioare , legandu-i mainile mai sus , deasupra capului .

-Ben ! Treci aici si incepeti treaba ! A spus Rebecca luand pistolul din mainile barbatului .

Ben s-a dus spre Elena avand cel ami idiot zambet pe fata . Am inghitit in sec . Dumnezeule Mare ! Ea nu trebuai sa fie aici ! Te rog Doamne fa o minune si las-o pe ea sa plece ! Dar nimic nu s-a intamplat....Elena pastra o privire serioasa in timp ce Ben i-a rupt toti nasturii de la camasa , lasand-o doar in blugi si in sutien .

-NU !! Am tipat zbatandu-ma .

Ei bine....Asta e ! Ne apropiem de marele final al ficului My life ...my way... Asa ca bucurati-va de aceste ultime capitole ! ;) Sper ca va placut chiar daca a fost scurt .... Astep comentariile voastre !

-Silver.