Capitolul 36 din fikul If is my life...I will live it in my way....


Capitolul 36 - LAST CHAPTER

Adio...

Perspectiva Elenei

Am intrat in dormitor , aruncand plicul mare si galben pe pat , langa Andrew . Spre surprinderea mea a tresarit , ridicandu-si capul din cartea pe care o citea . S-a uitat la mine si mi-a zambit .

Trecusera trei luni de la rapirea noastra si ne reveneam incetul cu incetul , cate putin in fiecare zi . Nu mai auzisem nimic de Rebecca inca de pe atunci . Zvonurile zburau prin scoala , spunand ca s-a mutat in L.A. , transferandu-se astfel la un liceu din Beverely Hills . Cat despre fratele ei ...Justin...pot spune doar ca imi era dor de el , ca si de toti ceilalti de altfel . Nu ii mai vazusem de mult...Pe nici unul . Andrew devenise super protectiv cu mine , nelasand pe nimeni sa stea la mai putin de 10 metrii departare . Intr-un fel ma enerva la culme faptul ca nu imi mai puteam vedea prietenii din cauza ca el era prea speriat sa mai aiba incredere in cineva . Si lucrul care ma frustra cel mai tare era ca nu mai avea incredere in prietenii nostri . In prietenii nostrii care mereu au fost acolo pentru noi ! Era ca si cand ar fi innebunit ! Nu lasa pe nimeni nici macar sa mai vorbeasca cu mine , ce sa mai zic de luat pranzul impreuna sau de iesiri noaptea in cluburi ?

Nu spun ca nu imi placea sa stau majoritatea impului inchisa cu Andrew in casa...Dar cateodata mi se facea dor de toti .

Dupa ce ne-am intors acasa in noaptea aceea , lucrurile mergeau destul de prost . De fapt mergeau foarte prost . Dupa nici o saptamana de la evadarea noastra , eu intrasem in soc , nelasand pe nimeni sa se atinga de mine . Nimeni in afara de Andrew , cel putin . La inceput credeam ca este doar frica de a fi violata din nou , ori batuta , dar cu trecerea timpului situatia mea se agrava , cum nu se putea mai rau .

Imi amintesc si acuma ca intr-o zi m-am trezit singura in pat si m-am panicat imediat . Am inceput sa il atrig disperata pe Andrew , nestiind unde s-a dus . Nu am primit nici un raspuns , asa ca m-am dus in dormitor , asezandu-ma intr-un colt si incepand sa plang aproape isteric . Dupa nu foarte mult timp insa , am simtit cum doua brate puternice ma ridica de pe podea . Am inceput sa ma agit imediat . Nu stiam cine e si nici nu indrazneam sa privesc in sus ca sa vad cine ma tinea . Incepsem in schimb sa ma zbat in bratele lui , implorandu-l sa nu ma raneasca . A rezultat intr-un sfarsit ca era Andrew . Acela a fost momentul in care el a considerat ca era timpul sa merg sa vad un psihiatru . Nu m-am opus . Si nu m-am opus din cauza ca stiam ca este spre binele amandurora . Daca continuam tot asa , speriindu-ma de fiecare data cand ma vedeam singura in casa , aveam sa innebunesc . Asa ca am mers sa o vad pe doamna Schu in speranta de a ma face mai bine....Si asa a si fost ! Dupa nici doua luni , in care o vizitam constant , incepeam sa ma simt mul tmai bine . Nu spun ca mi-a placut de la inceput . Nu , nu , nu . Prima data cad am vazut-o , credeam ca e o alta psiholoaga , care incerca sa se dea mare in fata mea . Dar cu timpul am realizat ca nu era asa . Daca stau bine sa ma gandesc , era exact opusul a ceea ce credeam ca va fi . M-a ajutat destul de mult , as putea spune .

Primele sedinte au fost cele mai grele . Andrew a stat cu mine pentru prima sapamana , fiindu-i frica sa ma lase singura , dar Mary-Ann , cunoscuta ca si doctor Schu , l-a rugat sa plece , in momentul in care a vazut ca retin anumite detalii , destul de importante fata de ea .

Adevarul era ca nu puteam sa ii spun cum m-am simtit in momentul in care Ben m-a violat , daca Andrew era de fata . Probabil ca o parte din mine se temea de reactia lui . Ma temeam de felul in care el se va simti cand ii voi spune fiecare detaliu nenorocit . Si nici nu voiam sa il ranesc . Asa ca n-am pomenit nimic de viol in fata lui Andrew . Stiam ca era ingrijorat si ca voia ca eu sa vorbesc cu el despre ce s-a intamplat , dar pur si simplu nu puteam . Cred ca frica ca el ma va parasi era mult mai mare si mai puternica decat frica de reactia lui .

Dar cu timpul acea teama trecuse si puteam vorbi cu Andrew despre viol...Doar cand era nevoie , totusi .

Cat despre sex...Nu mai era la fel . Prima data cand am facut sex de cand cu rapirea noastra , a fost acum doua saptamanai , iar Andrew parea mai mult preocupat de placerea mea , decat a lui . Imi venea sa oftez . Nici macar nu am mers pana la capat . La cel mai mic suspin al meu , Andrew s-a oprit , spunand ca a fost o idee proasta , si s-a ridicat de pe mine , disparand in baie .

Ma simteam respinsa si ...nedorita . Exact ca dupa viol . Am inceput sa plang incontrolabil , iar acela a fost momentul in care Andrew s-a intors din baie si m-a luat in brate . Bineinteles ca a ajuns imediat la concluzia ca sedintele cu Mary-Ann , nu ma mai ajutau deloc , dar nu era deloc asa . Spre deosebire de toate celelalte atacuri de panica pe care le-am avut , acesta era provocat de el . Mai mult de respingerea lui . In acel moment credeam ca el nu ma mai dorea in felul in care o facea inainte . Dar m-a asigurat ca ma dorea la fel de mul , doar ca ii era frica sa nu ma raneasca in felul in care ben a facut-o . Nu conta cat de mult incercan sa il conving ca ma simteam bine si pregatita pentru acel aps , el tot refuza sa faca sex cu mine , spunandu-mi ca va face atunci cand eu eram cu adevarat pregatita . Ma simteam ca pe vremea cand inca eram o virgina , iar el se ingrijora cu privire la virtutea mea . Deveneam tot mai frustrata cu fiecare zi care trecea . Dar aveam un plan....In seara asta o vom face ! Chit ca il drogam si il violam ! Nu imi pasa ! Aveam nevoie de el !

-Alta scrisoare de admitere ? M-a intrebat zambind , in timp ce isi punea cartea de-o parte .

Am oftat .

Andrew a fost acceptat la facultatea de medicina , acum trei luni . Inca de atunci eram hotarata sa gasesc facultati prin Londra , dar fara succes . Nici o facultate de jurnalism de buna pentru standardele la care eu ma ridicam . Cea mai buna facultate de acolo era de medicia , la care Andrew a fost acceptat .

Dar eu si medicina nu eram atat de buni prieteni , asa ca era in afara discutiei sa aplic acolo .

Mi-am trecut nervoasa mainile prin par , stand inca in picioare , langa pat . Andrew a ras de privirea mea frustrata .

-Care dintre ele de data asta ? M-a intrebat , deschizandu-si larg bratele pentru mine .

Cu un oftat jalnic m-am asezat acolo , luand marele plic in maini si invartindu-l de pe-o parte pe alta .

-Harvard ! Am spsu infranta .

A chicotit , sarutandu-mi varful capului , inainte de a-si afunda nasul in parul meu .

-Realizezi ca aia e una dintre cele mai bune facultati , nu ? A intrebat el .

Mi-am dat ochii peste cap .

-Din America ! Am tipat exasperata .

De o luna incoace tot primeam scrisori de admitere de la tot felul de facultati , care mai de care mai importante si mai mari , dar nici una din Londra . Nici macar una ! Ma enervam . Daca stiam mai din timp de facultatea de madicai , atunci nu mai aplicam la otae colegiile astea .

Andrew imi punea mereu ca poate renunta in doua secunde la facultatea de medicina si poate aplica la orice facultate vreau eu sa merg . Dar eu nu puteam face asta . Nu ii puteam fura visul din fata ochilor .

-Vrei sa mergi la Harvard ? M-a intrebat , respirandu-mi in par .

-Da...Am spus incet . Adica...E o facultate destul de buna .

A ras trist in parul meu .

-Destul de buna ... A murmurat el , atat de incet incat abea l-am auzit . Vei merge la Harvard ? A intrebat cu speranta in voce .

Stiam prea bine ca voia ca eu sa merg la o facultate buna , „care sa ma merita” , asa cum zicea .

-Nu . Am raspuns serioasa .

A marait , apucandu-mi umerii si intorcandu-ma cu fata la el .

Ochii lui nu aratau altceva decat dezamagire . Am oftat . Mereu parea atat de trist cand ii spuneam ca am sa refuz inca o facultate , si inca una si inca una...

Mi-am asezat picioarele de-o parte si de alta a taliei lui , el atingandu-mi genunchii . Nu stateam culcati . Pur si simplu stateam cat mai aproape unul de celalt .

-De ce ? M-a intrebat , mangandu-mi fata .

Mi-am dat ochii peste cap .

-Stii prea bine de ce...Am soptit .

Mi-am trecut mainile prin parul sau , iar el a suspinat .

-As da orice ca acel motiv sa nu fiu eu...A spus , lasandu-si capul sa cada in palma mea .

M-am incruntat . O facea din nou . Dadea vina pe el , fara nici un motiv . Si nu conta de cate ori ii explicam ca e alegerea mea , el tot nu inceta .

-Andrew , nu incepe , te rog ! Am spus dur , dandu-ma jos din pat .

El a marait si a venit in fata mea .

-Cand o sa intelegi ca tu trebuie sa iti continui viata . Chiar daca va fi fara mine . A murmurat , luandu-mi fata in mainile sale .

Lacrimile se adunasera in ochii mei , amenintand sa iasa la suprafata . Nu voiam sa concep acest lucru . Sa imi continui viata fara el . Parea un cosmar . Numai gandul ca nu o sa il mai vad imi lasa plamanii fara aer .

-Niciodata . Am spus , intorcandu-ma si disparand in baie .

Am inchis usa dupa mine , sprijinindu-ma de ea si oftand . Totul era prea greu . Mult prea greu . Ma enerva la culme faptul ca nu puteam fi cu Andrew din cauza facultatii . Ma enerva la culme ca nu puteam fi eu . Ma enerva la culme ca Andrew nu voia sa se culce cu mine .

Am tipat frustrata si am mers spre chiuveta , unde mi-am limpezit fata . M-am privit in oglinda .

Schimbata..

Am inchis usa dupa mine , sprijinindu-ma de ea si oftand . Totul era prea greu . Mult prea greu . Ma enerva la culme faptul ca nu puteam fi cu Andrew din cauza facultatii . Ma enerva la culme ca nu puteam fi eu . Ma enerva la culme ca Andrew nu voia sa se culce cu mine .

Am tipat frustrata si am mers spre chiuveta , unde mi-am limpezit fata . M-am privit in oglinda .

Schimbata..Eram foarte schimbata , de cand cu rapirea noastra . Atat pe dinauntru cat si pe dinafara .

Imi era greu sa mai am incredere in cineva...Chiar si in parintii mei .

Cand m-am intors acasa in acea saptamana blestemata , ai mei eu observat ca ceva nu este in regula si m-au intrebat ce am patit . Nu le-am raspuns . Pur si simplu m-am inchis in camera mea si am plans toata seara fara sa ma opresc . Dar cea mai grea parte din weekend-urile acasa nu erau parintii mei . Nu . Nici pe departe . Era Jeremy .

Cand a vazut ca nu ii spun ce se intampla , s-a dus la Andrew acasa si l-a luat la pumni fara ca macar sa se gandeasca de doua ori . Bineinteles ca nu a ripostat si s-a lasat batut de fratele meu , pentru ca el inca traia cu impresia ca e vina lui . Apoi , Jeremy a venit cu Andrew la mine in camera , trantindu-l de podea . Plin de sange si vanat tot . Ochii mi s-au marit si m-am trantit langa el , incepeand sa plang si mai tare decat o faceam deja . Arata exact ca atunci cand Ben si Rebecca il batusera si mintea mea nu mai putea suporta sa il vada asa . Eram in stare de soc . Jeremy a tipat la mine sa imi revin si sa ma pun pe picioare in timp ce eu , eram in genunchi langfa Andrew . Nu intelegea . M-a luat de brat si m-a ridicat in picioare , aruncandu-ma in cealalta parte a camerei , departe de el . Tremuram toata . Jer nu inceta in a tipa ca Andrew e un nenorocit care nu merita lacrimile mele pentru ca m-a ranit . Parintii nostrii nu erau acasa in acea zi , ceea ce ii dadea cale libera fratelui meu sa tipe la mine cat voia .

Dupa un timp care paru o vesnicie Andrew s-a ridicat cu greu spunand doar „A violat-o.” Jer s-a uitat de la mine la el si apoi de la el la mine si a cazut . Si-a dat seama de ce se intaplase . Nu er prost . Bineinteles ca si-a cerut scuze si l-a ajutat pe Andrew sa se ridice de pe podea .

Au hoarat amandoi ca trebuia sa merg la un psiholog , si asa am ajuns in aceeasi barca cu Mary-Ann .

Am oftat , privindu-mi chipul in oglinda . Mi-am taiat parul . Dupa 3 saptamani de la intoarcerea acasa mi-am taiat parul . Nu mai era lung si saten . Era scurt . Tuns bob mai exact .

Andrew a insisat sa nu imi tai parul pentru ca era minunat , dar nu l-am ascultat . Numai gandul ca Ben si-a plimbat mainile prin el ma facea sa vreau sa mi-l smulg din cap . Asa ca l-am tuns fara sa ma gandesc de doua ori . Intr-un fel imi parerea rau , pentru ca sincer ? Imi adoram parul . Dar stiam ca trebuia sa scap de orice amintire a noptii aceleia .

Cat despre haine...Le-am ars . Cand Andrew s-a intors de la magazin intr-o seara , m-a gasit afara cu o patura in jurul meu , arzand hainele .

-Elena , esti bine ? M-a intrebat el , ciocanind in usa de la baie .

Am tresarit . Mi-am scuturat capul si am oftat .

-Da , sunt bine . Am raspuns tare , in asa fel incat sa ma auda .

Nu am auzit pasi pe hol asa ca mi-am dat seama ca ma astepta sa ies din baie . Mi-am dat ochii peste cap . Atat , atat de grijuliu .

Daca era dupa el , cred ca ar intra si peste mine in baie . Doar ca sa vada ce fac , nu pentru a face ceea ce voiam eu sa facem .

Mi-am dat ochii peste cap si am iesit din baie , dand de un Andrew foarte foarte ingrijorat .

-Esti bine ? M-a intrebat , luandu-mi fata in mainile sale .

-Ihi . Am raspuns , trecand pe langa el si mergand in dormitor unde m-am trantit pe pat .

Mi-am dat capul intr-o parte si am vazut din nou plicul de la Harvard .

-Ahh ! Am tipat frustrata , vrand sa il arunc pe hol , dar se pare ca Andrew tocmai intra si l-a prins din zbor .

-Usor , iubire . A ras el , asezandu-se langa mine .

Mi-am pus o mana peste ochi , nevrand sa mai vad plicul ala tampit .

-Ohh , haide ! Nu poate fi atat de rau . In plus ! Poate nici nu ai fost acceptata . A ras , luandu-mi mana de pe ochi .

Mi-am dat ochii peste cap si m-am ridicat , luand o pozitie turceasca in fata lui .

-Ah , nu ? Atunci deschide-l tu ! Am spus , trantindu-i plicul de piept .

El doar a ras si l-a desfacut zambind . Mi-am dus o mana la gura si am inceput sa imi rod unghiile nerabdatoare . Daca cei de la Harvard nu ma accesptasera era mai mult decat perfect . S-ar putea ca nici cei de la Princeton sa nu ma accepte si tot asa . Fata lui Andrew s-a luminat .

-Ei bine ? Am intrebat nerabdatoare . Ce spune ?! Haide , Andrew ! Nu ma tine pe jar !

-Ai fost acceptata ! A spus vesel , intinzandu-se sa ma i-a in brate.

Mi-a cazut fata .

-Cred ca iti bati joc de mine ! Am tipat frustrata , ridicandu-ma de pe pat .

Ma plimbam de colo-colo fiind prea agitata pentru a forma o propozitie cooerenta .

-Elena , tu nu realizezi ca ti se intind facultati pe masa si tu pur si simplu le arunci la gunoi ?! A tipat Andrew la mine , sarind de pe pat .

Si atunci un beculet se aprinsese deasupra capului meu . El nu voia ca eu sa merg cu el in Londra ? Lacrimile imi cadeau deja pe obrajii infierbantati . Simteam cum pieptul mi se rupe .

-Nu...nu...nu vrei ca eu sa vi-vin cu ti-tine ? Am intrebat incet , printre lacrimi .

Nu imi puteam controla vocea .

S-a uitat la mine socat , pentru un moment , iar apoi m-a tras in bratele sale calde , strangandu-ma la piept . I-am inspirat parfumul .

-Despre ce tot vorbesti ?! Normal ca vreau sa vii cu mine ! Drace’ , sunt prea egoist sa te las sa pleci , dar sunt constient de faptul ca si tu trebuie sa mergi la o facultate la fel de buna ca si a mea . Si nu vreau sa te pun sa alegi intre Harvard , Yale sau mai stiu eu ce psi mine . De ce crezi ca ma rog de tine sa imi spui sa renunt la medicina si as imi caut o facultate aproape de a ta ? De ce nu vrei sa intelegi ca as face orice mi-ai cere sa fac ? M-a intrebat , vocea spargandu-i-se cand pronunta ultima propozitie .

Un alt suspin imi parasi pieptul si stiam ca acela e momentul potrivit . Trebuia sa profit de vulnerabilitatea sa cat inca mai era prezenta .

-Orice ? L-am intrebat ridicandu-mi capul din pieptul lui si privindu-l in ochi .

S-a uitat la mine , dandu-mi bretonul la o parte din ochi .

-Orice . A soptit sincer .

Am oftat usurata si mi-am unit buzele cu ale lui , impingandu-l usor spre pat . A gemut in gura mea .

-Orice , in afara de asta , Elena . A spus , impingandu-mi umerii inapoi . Stii ca nu pot . A oftat .

Sentimentul de dezamagire se instala din nou in corpul meu .

-Te rog , Andrew ? Am intrebat , punandu-mi mainile in jurul gatlui sau si capul in pieptul sau .

-Nu...A spus neincrezator .

Stiam ca si el voia asta la fe de mult ca si mine , doar ca era mult prea speriat pentru a recunoaste .

-Te rog ? Am suspinat din nou in pieptul meu . Promit ca am sa iti spun daca ma ranesti .

A oftat ridicandu-mi capul pentru a ma privi in ochi . Nu puteam citi altceva deacat dorinta si ingrijorare pe chipul sau .

-Imi promiti , Elena ? Imi promiti ca imi veni spune daca te ranesc in orice fel ? M-a intrebat , sarutandu-mi gatul .

Eram pierduta . Nu mai puteam gandi cooerent . Am gemut .

-Promiti ? Mi-a soptit in ureche , lingand pielea de acolo .

-Da ... Am murmurat , puandnu-mi mainile in parul sau si tragandu-l mai aproape .

Perspectiva lui Andrew

Trei luni de la evadare . O luna de la rezolvarea cazului cu moartea lui Ben . Doua luni de cand eu si Elena facusem sex . Am oftat . Timpul zbura pe langa noi fara ca macar eu sa imi dau seama .

Si acum...? Acum stateam in camera mea ca un prost ce eram cu bagajele facute , asteptand ca ai mei sa ma cheme jos ca sa ma duca la aeroport . Plecam la facultate . In Londra .

Bineinteles ca nu a fost usor sa ajung aici . Eu si Elena ne certam de fiecare data cand ii spuneam ca renunt la scoala de medicina . Nu voia sa ma lase sa distrug chestia asta . Si eu nu voiam sa o las pe ea sa renunte la facultate din cauza mea .

Dupa multe discutii si vizite la doctorul Schu , am ajuns la concluzia ca trebuia sa mergem fiecare sa facultati diferite si ca ne vom vedea de sarbatori . Am oftat . nu ne convenea deloc situatia asta , dar se pare ca aceasta a fost decizia lui Mary-Ann si cum Elena avea incredere in Mary-Ann , atunci asa am facut .

Eu am acceptat medicina in timp ce Elena inca era indecisa cu privire la ce facultate sa aleaga .Am chicotit la gandul asta .

Scrisorile pe care le primea aproape zilnic o derutau .

Nu ne-a fost usor sa ne strangem toate lucrurile din apartamentul in care stateam impreuna si sa le punem in cutii , dar am facut-o . Cu lacrimi curgand si cu tipete de durere care umpleau casa .

-Andrew , haide ! A tipat mama de jos .

Am oftat si am privit pentru ultima data pe geam , spre dormitorul Elenei . Mi-am luat bagajul de pe jos si am iesit din camera fara ca macar sa ma uit inapoi .

Imi luasem la revedere de la Elena ieri , in momentul inc are parasisem si apartamentul nostru . Niciunul dintre noi nu voia sa fie ranit si mai tare decat era deja asa ca ne-am multumit cu simple imbratisari sarutir si lacrimi in timp ce fiecare mergea spre casa lui . Durerea din pieptul meu era din ce in ce mai mare in timp ce puneam bagajele in portbagajul masinii . Am deschis portiera si m-am uitat pentru ultima data la cele doua case . Fix cand sa intru , mi-am auzit numele .

-Andrew ! Tipa Elena , stand pe alee si privindu-ma cu ochii orsii si cu lacrimi cazundu-i pe obrajii rosi .

Lacrimile ne cadeau pe obraji ca niste cascade .

A alegat spre mine si mi-a sarit in brate , cu picioarele in jurul taliei mele . Lacrimil ei imi udau tricoul ,dar nu imi pasa . Lacrimile mele faceau acelasi lucru cu tricoul ei . Nu puteam respira . Abea acum realizam ca nu o sa o mai vad pe Elena pentru o periada foarte indelungata . Si nu puteam concepe acel lucru . Simteam cum stomacul mi se strange .

Parintii mei au claxonat anuntand ca trebuie sa plec .

Elena s-a dat jos de pe mine si s-a uitat la mine cu ochii rosi si cu parul scurt , ravasit in toate directiile . Uram ce si-a facut cu parul ei . Dar otutsi i l-am dat la o parte din ochi si m-am aplecat spre ea , sarutandu-i pentru ultima data buzele . O sa imi fie dor de asta ... O sa imi fie dor de ea !

-Nu ma uita . A suspinat ea , puanndu-si o mana pe obrazul meu .

Mi-am lasat capul sa cada in palma sa .

-Niciodata . Am soptit cu fruntea lipita de a ei , inainte de a ma urca in masina .

Ma uitam in oglinda si am vazut cum Elena scanceste de durere in bratele lui Jeremy cazand la pamant . Si eu faceam acelasi lucru .

-Te iubesc...Am murmurat .

Gata ! Am terminat capitolul ! Sper sa va placa chiar daca e cam trist . Amintiti-va ca acesta a fost ULTIMUL CAPITOL din acest fic . O sa primiti si un epilog putin mai tarziu . ;))

Sper sa va placa si sa comentati .

J

Kisses and Hugs .

-Silver.

1 comments:

Super :x
E putin trist :((
- Maddie

 

Trimiteți un comentariu