Capitolul 22-"Esenta"!

Capitolul 22-You are not alone

Eram in biblioteca cu Ash ajutando cu ce avea de facut.Cu noi era un tip,timid,din anul 1,pe care Ash il luase sub protectie.Numele lui era Ted,avea parul cret si purta ochelari.Parea tocilar,citea foarte mult si nu avea alti prieteni inafara de mine si Ash.Nu vorbea mult de felul lui,statea cuminte langa noi fara sa intervina in dicutiile noastre desi noi il implicam,cerandui parerea,el de fiecare data dand din umeri sau din cap.Iar azi se purta ciudat,tremura putin.
-Deci,suntem in prima saptamana din decembrie,mai sunt decat 2 saptamani pana la bal,ce surprize ne pregatesti Miss Mey?!?!m-a intrebat Ash provocator.
-Tocmai,este supriza si nu va pot spune!!!!
-Am intrebato pe Jenna daca vrea sa mearga la bal cu mine!!!a zis timid,Ted dintr-odata.
-Bravo,felicitari,asta este foarte bine!!am zis si eu si Ash batandul prieteneste pe umar.
-Nu,nu este!!A zis nu,a ras,a intors spatele si a plecat.
-Ted…a fost tot ce a reusit sa zica Ash,inainte ca el sa se ridice dupa scaun,sa il darame din greseala prin manierea lui de impiedicat si sa dea buzna afara.
Ne-am ridicat amandoua cat am putut de repede sa ne ducem dupa el dar il pierdusem.Ne-am despartit ca sa il cautam.Dupa o ora nu il gasisem si la telefon nu raspundea.
-Stim ca nu a parasit campusul,si acum nu are cum sa il paraseasca.Singurul loc unde nu l-am cautat este vestiarul baietilor si camera mea!a zis Ash.
-I-au eu vestiarul si tu camera ta.
-Ok.Ne sunam daca il gasim.
Am pornit spre vestiarul baietilor care se afla in aripa stanga a facultati la parter.Nu aveam voie sa intram,pentru ca era folosit de echipa de fotbal si cum era pretioasa,noi fetele nu aveam voie sa intram ca sa nu ii deranjam sau sa ii distragem cu farmele noastre sau alte aiureli.Dar cum momentan Ted era mai important nu am ezitat in fata usii si am intrat.Prima incapere unde se aflau dulapurile si echipamentul era goala.Usa de la dusuri era intredeschisa si se audea apa curgand.M-am indreptat spre usa si am ezitat de data asta sa intru.Dupa un moment de gandire am pus mana pe clanta si am deschis usa de tot intrand in acelasi timp inauntru si izbandu-ma,din cauza ca eram distrata,de cineva.
-Scuze am zis…incercand sa nu par o ciudata!!
-O,da,am trait sa aud scuze de la tine!!!
Am privit putin in sus sa vad in cine intrasem si m-am enervat realizand ca primisem raspunsul sarcastic de la tipul enervant de la petrecere care imi distrusese rochia si m-a numit nebuna care acum statea anad doar un prosop in jurul soldurilor.
-Acum pot sa te dai….?!am zis sarcastica…
-Dar tu nu poti sa te dai…adica stiu ca iti place ca stai lipita de mine,dar in curand o sa cred ca ma urmaresti…
M-am das un pas in spate,impingandul si pe el mai in spate in acelasi timp…
-Acum daca nu te deranjeaza am lucruri mai importante de facut decat sa ma lupt cu narcisismul tau…!am zis si mai sarcastic trecand pe langa el si cautand in fiecare dus dupa Ted.Toate erau goale mai putin ultimul,in care dusul era pornit.
-Ted,esti bine!!Am zis si am bagat mana sa opresc robinetul avand un soc pentru ca apa era sloi.Ted,ce e in capul tau,apa este sloi…iesi imediat afara si dute si schimbate..
-Tipul de acolo m-a bagat in dus …a zis incet,tremurand de frig.
-Incredibil…..
Ted s-a ridicat incept si a trecut alene pe langa mine indreptanduse catre usa si iesid de la dusuri,inchizand usa dupa el.Am asteptat cateva secunde dupa care m-am ridicat si m-am dus si i-am tras un pumn in umar tipului enervant de care dadeam peste tot,care statea unde l-am lasat privind totul cu o atitudine amuzata.
-Esti idiot…poate raci…putea intra in coma sau cine stie ce,cum sa il pui sa stea sub apa sloi.?!?!
-Inca merge,deci nu a patit nimic.Nu vad de ce te agiti atat…a zis razand ironic.
Nu am mai zis nimic,m-am intors si am vrut sa deschid usa sa ies dar nu se deschidea.
-Nu se deschide…am zis enervata.Fa ceva!am zis intorcanduma spre tip.
-Eu..de ce…pentru ca tu nu esti capabila sa deschizi o simpla usa?!?!a zis venind mandru si incercand sa deschida usa,nereusind.
-Cine e acum incapabil,incapabilule?!?!Am telefonul la mine,o sa sun pe cineva!!!
-Nu este semnal aici…a zis ranjind la mine.
-De ce sunt torturata!!?!
-Nu te tortureaza nimeni,doar exagerezi!!!!
-A,da,cum fac mereu nu?!?!am zis ironica intorcandu-ma spre usa si gandinduma ce sa fac.M-am dat un pas inapoi si am dat cu piciorul in usa,dar nimic,era mai teapana decat niciodata.
-Acum te crezi si Van Damme?!?!
-Fac ju-jitsu de 5 ani,asa ca daca nu vrei ca urmatoarea lovitura sa ti se adreseze,taci!!
-Si te plangeai ca tu esti torturata cand eu sunt cel neajutorat aici!
-Neajutorat?!?!Bine ca recunosti ca nu esti in stare sa iti faci treaba si ca o fata te-a umilit!!!
-Oooo,deja exagerezi…
-Iar…
-Daaa,iar….nu sunt umilit!!
-Serios?!?!am zis intorcanduma pe jumatate spre el si zambind diavoleste apoi intorcanduma si lovind din nou usa cu si mai multa putere,crapanduse de data asta.Am continuat sa lovesc usa pana am reusit sa o deschid.Poti sa stai linistit,am facut eu toata treaba,poti sa te intorci la a sta dezbracat si a nu face nimic!!!am mai zis.A,sa nu uit!!!m-am intors si i-am dat un pumn in fata.Asta e pentru Ted….si pentru ca m-ai facut nebuna!Mai mult pentru partea cu “nebuna”,acum ai motiv!
_____________________________________________________________________________
Am batut incet la usa,am auzit un intra si am apasat pe clanta usii deschizando si bagand un cap pe usa si zicand un simplu si nevinovat “hey”:
-Scuze pentru azi,Ted mi-a povestit ce ai facut.Imi pare rau ca am tipat si toate cele,dar tot apari cu aura ta de jucator de fotbal…
-Minunat,se pare ca tot ce vad oamenii in mine este un jucator de fotbal..
-Aaa,e de bine,nu?!?!Adica esti unul destul de bun,si cum ziceam aura aia …
-M-am despartit de ultima prietena pentru ca tot ce vedea la mine era aura aia!!!a zis sec,atacanduma.
-Scuze,serios,defapt nu asta este problema,doar trec printr-o perioada stresanta si sunt irascibila si se intampla sa apari peste tot,in cele mai proaste moment ale mele si eu acum doar caut scuze ca sa imi justific comportamentul, si se pare ca nu prea ma pricep.
-Numai conteaza,scuze acceptate,inteleg ce zici,important este Ted!Cum este?!
-Mai bine,si-a revenit din betie si melancolie si tot, datorita tie,noua…mersi!!!
S-a uitat la mine si a zambit,am simtit ceva real in zambetul acela care m-a facut sa ma cutremur putin.
-Fuck,aia a fost lovitura a naibii de buna!!!a zis razand si eu la fel.Ju-jitsu,ju-jitsu dar aia a fost mai mult decat atat!!!
-Mersi si scuze!!!am zis zambind si uitanduma prin camera si observand o chitara.Am inaintat in camera si m-am asezat la capatul patului pe care statea.Canti?!!?
-A,da…o pasiune de mic copil,desi in ultimul timp nu prea mi-a iesit ceea ce am lucrat.
-Poti sa imi arati?!?!
-Da,de ce nu…
Si a inceput sa cante si am auzit acelasi cantec perfect pe care l-am auzit in campus cu ceva timp in urma si am ramas blocata.Cand am auzit pentru prima data cantecul am simtit ca este parte din mine si acum simteam la fel.Cand a terminat de cantat am stat putin pana mi-am revenit din transa dupa care am l-am privit,am zambit si am zis:
-Nu am auzit in viata mea un cantec mai perfect!!Nu vad unde este problema..
-Nu suna…rock,salbatic,puternic….suna…
-Lent,fluibil,libertin,fragil,jucaus?!?!
-Da,exact!!!a zis si pentru un moment ne-am privit lung si mi-a zambit.
Am stat si am vorbit despre muzica si despre ceea ce ne place si am ras si am vorbit despre lucruri copilaresti iar urmatorul lucru pe care mi-l amintesc este ca m-am trezit dimineata cu capul pe pieptul lui si cu mana mea stanga in mana lui dreapta.Am ridicat capul sa vad daca este treaz,dar avea ochii inchisi.
-Neata!a zis nedeschizand ochii si zambind.
-Neata!am zis si eu,punandumi capul la loc pe pieptul lui,inchizand ochii si zambind cu fiecare parte a corpului meu.
....................................................................................

NA:"Esenta" merge intr-o noua directie,sunt fericita ca reuesesc sa scriu aceste capitole,le am in minte de ani buni.Astept pareri!
-Laura

Capitolul 21-"Esenta"!

Capitolul 21-It's not the way you plan ii, It's how you make it happen!

O lumina puternica,calda,de soare in plin apogeu strabatea ferestrele mari ale casei si ma inconjura odata ce ce revarsa asupra trandafirilor in nuante de roz si mov care se aflau de masa din sufragerie.In aer se simtea mirosul prajiturilor pe care tocmai le scosesem din cuptor.Un micut ingeras cobora scarile,entuziasmat si energic tinand o coala de hartie in mana stanga.
-Mama,mama,uite ce am desenat!!!a zis plin de un zambet.Am luat coala si am privito,ne desenase,pe noi,familia noastra tinandune de mana.I-am zambit inapoi si l-am pupat matern pe frunte.
-Hm,atata talent,bravo dragul meu!Intr-o zi o sa stau si o sa iti privesc desenele intr-un muzeu si o sa le spun mandra celor ce se opresc sa il admire:”fiul meu a facut asta!” si ei or sa fie invidiosi ca nu au un copil mai dragut si mai talentat decat al meu.Acum dute si spalate pe maini,trebuie sa mancam.Mike,masa este gata, pot sa vi!!
Mike si-a facut aparitia din biroul sau,venind ca un copil pe care l-ai chemat sa manance toate dulciurile din lume.Cand privirile ni s-au intalnitm simteam conexiunea dintre noi, mi-a zambit dulce si odata ce razele soarelui ii scaldau suvitele de par saten deschis emana atata caldura ce ma facea sa fiu si mai fericita daca asta era posibil.
-Pot sa te intreb la ce lucrezi?!l-am intrebat pe Mike in timp ce ma lua in brate.
-Lucruri plictisitoare,cred ca o numesc munca si responsabilitatea de a avea un job.
-Aha…am zis in timp ce ma apropiam mai mult de el ca sa ma sarute.
-Mami…tati,sunt gata!
-Asa de repede,ce voinic esti!!Sus pe scaun,sa ne improspatam fortele!!!a zis Mike in timp ce l-a luat pe Victor si la pus la masa pe scaunul dintre noi doi.
Am mancat linistiti razand din cand in cand despre nazbatiile pe care fiul nostru ni le povestea sau la glumele spune de Mike care incerca sa il faca pe Victor sa rada.Dupa ce am terminat de mancat m-am ridicat vesela de la masa ca sa aduc desertul,i-ar cand l-am pus pe masa eu si Mike ne-am privit lung apoi am vorbit.
-Victor Stefan!!!a zis Mike incercand sa para ridicul de serios.
-Da,tata!!!
-Cum sti mami are niste treaba in Londra,pentru putin timp,si cum ai luat vacanta eu si tati ne-am gandit ca am putea merge cu toti ca sa petrecem mai mult timp impreuna.Si dupa ce termin treaba la noul bar pe care o sa il deschidem acolo o sa ne plimbam putin prin zona si o sa mergem sa vizitam faimoasa gara King’s Cross,pentru ca mami si tati si-au facut temele si stiu cat de mult iti place Harry Potter.
-Super!!!a tipat de bucurie Victor sarind de pe scaun.
-Oho,stai jos,mami inca nu a terminat de spus ce avea!!a zis Mike incercand sa nu rada prea tare.
-Asa,si pentru ca nu putem sa ignoram ca o sa fie in curand ziua ta,si cum doar odata in viata faci 6 ani,o sa terminam ceea ce am inceput in Florida,la parcul Harry Potter si la Disney Land!!!!
In momentul urmator a sarit de pe scaun luandune si pe mine si pe Mike in brate in acelasi timp.
-Multumesc!!!Va iubesc!!!
-Si noi te iubim!!!Si inca ceva,dupa ce terminam cu Marea Britanie,in drumul nostru spre Florida,o sa ne oprim in New York,la matusa Cristina,pentru ca este acolo si a zis ca vrea sa isi vada nepotul preferat.A,si dupa toata calatoria asta daca o sa mai fi in stare,cand ne intoarcem inapoi in California o sa avem o petrecere pe plaja cu ce invitati vrei tu!!!
-Foarte tare!!a zis strangandune si mai mult in brate.Pot sa il sun pe prietenul meu Jamie si sa ii spun toate astea!!!
-Desigur,fugi!!a adaugat Mike si am ramas amandoi zambind ca l-am facut pe fiul nostru fericit si privindul cu dragoste.Desi Cristina este la NY?
-Da!A acceptat jobul pe care i l-am prezentat.Sunt mandra de ceea ce a denevit!
-Te-a avut pe tine si asta este tot ce a contat!!Este norocoasa ca are o sora ca tine,Miss Mckenzie!!!
-Hmm,nu stiu ce sa zic.Cred ca eu sunt norocoasa ca o am pe ea,pe voi toti!!!
Mike s-a ridicat si m-a sarutat pe frunte,apoi s-a indreptat spre sufragerie.
-Ma duc sa pregatesc filmul la care vroia sa ne uitam Victor!!a mai zis.
-Ok,eu o sa aduc sucurile si popcornul!!am zis indreptanduma spre bucataria si pregatinduma pentru o seara frumoasa.
______________________________________________________________________________

Numele meu este Mey-Bella Hall,am 19 ani si 3 luni,sunt studenta si noaptea trecuta am avut un vis superb.Am visat ceva ce acum cateva luni speram sa se indeplineasca si era scopul meu in viata,si poate ar fi fost si ieri daca luptam pentru asta,dar cat de bine m-am simtit in acel vis,la cat de perfect a fost si reprezentand ceva ce de obicei as da tot ce am ca sa ajung acolo, si cat de multi inca il iubesc pe Mike,nu este ceea vreau in momentul de fata.Da,recunosc ca inca il iubesc,nu este usor sa treci peste cineva care a fost atat de important,cel mai important pana in momentul de fata,nu este usor sa trece peste ceea ce simti pentru toate persoanele mai speciale din viata ta in general.Pentru toti baietii pe care i-am placut o sa simt ceva mereu,pentru ca ceea ce am avut pentru ei nu am avut pentru oricine si astfel sentimentele nu pot sa dispara de tot,iar cand iubesti pe cineva si traiesti ceva ca ceea ce am trait eu alturi de Mike este si mai grav,te chinui mai mult dar in final totul o sa fie bine.De azi trebuie sa am noi vise,pentru ca pe cele vechi nu le mai vreau,trebuie sa gasesc ceva nou in care sa cred si pe care sa il fac sa merite.

Capitolul 20-"Esenta"!

Capitolul 20-Every day is the start of something beautiful(The Statement)

-Imi place ploaia.este ca un nou inceput.Curata,schimba totul.Este ca o descarcare de energii,ca o eliberare de sub stres,de sub orice ce pune presiune pe tine.Poti vedea ploaia ca o adunare a viselor tale si ca aceste vise sa se indeplineasca trebuie sa lei dai drumul,sa le imprastii in jurul tau,sa cada de unde le tii ascunse asa cum cade ploaia.Poate dasta am vrut sa vin aici la facultate,sa traiesc aici,pentru ploaie,te provoaca sa iti folosesti imaginatia.In fine,ploaia poate fi comparata cu orice,nu stiu de ce este subiectul principal in discutia asta.Sincer sa fiu imi place caldura,vara si daca as avea ocazIa as fugi in California pentru ca oricat ar aduce celelalte anotimpuri ploaie,momentele mele bune au fost vara.Vara m-am distrat cel mai mult,am realizat cel mai mult.Vara l-am cunoscut pe Alex,vara am dat bacul si am luat note exceptionale,vara am putut sa fac majoritatea cursurilor extra scolare,vara soarele se juca pe pielea mea,vara ...vara m-a cerut Mike in casatorie.Desi aveam doar 18 ani am acceptat ca un copil ce eram,ce sunt.Da,logodita la in ajun de 19 ani,si cateva luni mai tarziu ma aflu aici cu inelul inca pe deget desi logodna mea a incetat sa mai existe in momentul in care mi-am prins pritenul sarutanduse cu fosta mea colega.Stiu ca vrei sa sti mai multe si daia te-am chemat.Cand te-am luat de la biblioteca,cand am venit la tine atat de repezita si ametita a fost pentru ca vreau ca asta sa fie o noua zi pentru mine si am nevoie de tine sa asculti ce am de zis in liniste.Vreau sa spun tot fara sa fiu intrerupta si judecata si din cat am interactionat cu tine stiu ca esti o persoana pe care as vrea sa o am ca prietena.Oamenii vin si pleaca.Momentan numai am prietene pentru ca au plecat sau le-am lasat eu sa plece pentru ca numai am nevoie de ele.Cand treaba este facuta oamenii trebuie sa plece.Tu ai venit la mine si nu este timpul sa pleci.Am senzatia ca pot sa am incredere in tine si am nevoie sa zic toate astea cuiva ca sa pot incepe din nou,sa incerc sa traiesc cu ceea ce am adunat in ultimele luni cand am fost mai mult de una singura.Uneori oamenii au nevoie sa petreaca timp singuri ca sa nu fie influentati de persoanele din jurul lor.Asta am facut si dupa ce am invatat,am citit tot ce trebuia citit,am vizionat diferite seriale si am analizat tot am ajuns la momentul cand trebuie sa fac ceva.Asta o sa fie singura data cand o sa ma auzi vorbind despre asta,despre tot,de la inceput pana la sfarsit.Cum sti eu nu sunt de aici,dar ajungand aici am realizat ca aici ar fi trebuit sa ma nasc,aici ma simt ca acasa.Daca ma pot sa zic ca ma simt ca acasa ca nu stiu exact ce inseamna acel sentiment.Familia mea mereu a fost una destul de rece si ocupata si mereu am fost singura si m-am descurcat singura.L-am avut pe Mike…de mica,cel mai bun prieten…l-am avut de fiecare data cand ai mei se certau,cand ma loveam,cand eram fericita,de fiecare sarbatoare,cand am avut primul esec in dragoste.Alex.Alex este numele tipului pe care credeam ca il iubesc si ca este alesul inimii mele,dar acum recunosc ca eram copil si vorbeam prostii.Apoi am tot avut relatii dar am inceput sa il vad pe Mike altfel,ceea ce cred ca a dus la ceva inevitabil in toate relatiile de prietenie dintre persoane de sex opus.Am fost cu Mike si s-a sfarsit tragic,inselanduma.Prietene carora sa le impartasesc ceea ce i-am impartasit lui Mike nu am avut,acum nu cred ca am nici macar amice.Vezi tu,prieteniile mele au fost doar sa fie,sunt un genul de versoana sociabila dar care crede ca este mai bine sa nu ai prea multe persoane in jurul tau.Poate asta a fost cauza,sau oricare alta pe care nu doresc sa o cunosc caci numai are rost,dar in ziua cand am inceput sa fiu cu Mike eu mi-am pierdut cel mai bun prieten,si cateva luni mai tarziu l-am piedut ca persoana.Am trecut prin multe,si inca sper sa evoluez ca om ca sa ajng sa salvez lumea,dar nu pot sa spun cu fermitate ca m-am schimbat.Schimbarea este inevitalibila,nu trebuie sa ne laudam cu ea sau sa demonstram ceva cu ea,toti o avem,ea este defapt faptul ca crestem,imbatranim,asa numita maturitate.Si nu o sa imi cer scuze nimanui pentru ceea ce am facut in trecut si pentru ceea ce o sa fac in viitor.Nu regret nimic,pentru ca asta ma face sa fiu ceea ce sunt azi,si sunt foarte multumita.Nu o sa dau vina pe nimeni pentru ca stiu ca si eu am partea mea de vina in tot.Doar vreau sa scap de gandurile mele,sa eliberez gustul dragostei pe care l-am simtit,de momentele cand am pretuit si nu am pretuit ce aveam,sa visez si sa vad cum visele mele se revasca asupra mea si fac un inceput din tot,un inceput frumos.Ash,tu imi esti simpatica,si simt ca pot avea incredere in tine.Sunt o persoana complicate care incearca sa fie si mai complicata si diferita de cei din jur.Vad putin din asta si in tine si de aceea te vreau ca prietena,si iti multumesc ca ai incercat sa ma ajuti.Poate ai facuto cand ai venit si mai scos din starea ciudata in care ma aflam.Aveam nevoie de nebunia ta.Stiu ca suntem la inceput,dar avem timp sa facem ceva grandiose din asta.Mersi.
-Mey,cu placere.Ai iesit in evidenta,si mie imi place,ma pot lauda cu tine!!!
-Ha,laudat,daia stai cu mine nu?!? Sa te lauzi:”hei,eu sunt Ash.A,da deja ma stiti.Vroiam doar sa va anunt ca am pus mana pe ciudata campusului.”
-Termina.
Am inceput sa radem amandoua .Eram fericita de viata mea dupa foarte mult timp.Stiu ca tot ce are un inceput are si un sfarsit.M-am impacat cu asta si dau tot ce am eu sa fac din ce va urma numai lucruri geniale,asa ca mine si sa-mi creez o cale unica si tipica mie,sa fiu cat mai pozitiva sis a accept tot,rau sau bun caci suntem oameni si avem nevoie sa le avem si sa le simtit pe toate ca sa reusim sa fim cine vrem.De putina vreme am realizat exact cine sunt si ce trebuie sa fac in continuare,nu spun ca asta nu o sa se schimbe,doar ca pentru moment ma simt excelent,si atunci cand nu ma simt excelent este doar pentru ca ma simt vinovata ca nu ma simt rau desi totul in jurul meu se prabuseste.Lumea este un loc rece,si incerca sa ne darame,dar de fiacare data o sa ma ridic si o sa fac tot ce pot sa fie si mai bine.


____________________________________________________________________________________
NA:pot sa spun ca asta a fost cel mai greu capitol pe care l-am scris vreodata,m-am chinuit mult sa iasa asa si tot cred ca se putea mai mult.Precizez ca acest capitol este dedicat colegei mele Alma!!!
-Laura

Flashback-"Esenta"

NOTA AUTOR:o sa incep cu asta pentru ca este important.Astazi este ziua mea si cum povestea asta este personala,si personajul principal este nascut tot pe 20 august si in cinstea ei si a mea am sa postez un flashback care este foarte important.Nu este primul si nici ultimul.Am cam abandonat povestea asta pentru ca fiind personala si cum viata mea se schimba imi este greu sa decid cum va fi,ma razgandesc repede si nu am avut timpul necesar sa o lucrez asa cum trebui.Tin foarte mult la acesta poveste si nu am degand sa renunt la ea.Aceste flashback-uri sunt importante pentru a afla detalii din trecut de care o sa ma folosesc.Sunt scurte dar bune.Mersi!!!
-Laura


*6 apeluri nepreluate de la Alex*
Mi-am dat ochii peste cap si l-am sunat.Mi-a zis ca a pregatit ceva special de ziua mea dar totusi era 8 dimineata si el suna ca si cum ar fi o urgenta,una exagerat de urgenta.
-Neata!!am zis.
-Neata somnoroaso!!
-Somnoroasa?!
-Dadada,la 15 ani dormi de rupi.
-Hahaha,nu te puteai descrie mai bine!!!
-Negarea este primul pas…
-Primul pas spre ce?!am zis izbucnind in ras.
-Spre mine..
-Tu realizezi ca nu are nici o logica discutia pornita de tine?continuam sa il tachinez.
-Da,dar te-a facut sa zambesti…chiar sa razi…in hohote.
-Si acum te mandresti cu titlul de cel mai mare clovn,interesant.
-Hahaha,ce gluma buna.
-Stiu,nu-i asa?!Si vrabiutele de la fereastra au ras.
-Vin sa te i-au in 15 minute!
-15 minute?!Nici tu nu esti atat de rapid,dar eu care sunt fata…?!?!
-Ai fost gata si in 5 minute cand ai vrut si acum cand iti dau 15 te plangi…bine,bine…in 10 minute sunt la tine!!!
-Esti incredibil…sa stai si sa ma astepti…afara…nu iti dau drumul!!!
Am inchis telefonul si am ramas un timp zambind.Tipul asta…tipul asta este prietenul meu si sunt norocoasa sa il am.Bun,rau,cum este,este tot ce mi-as dori vreodata.

Capitolul 19-"Esenta"!

Capitolul 19-i can lie myself!

Trecuse o sa saptamana decand auzisem acea chitara cantand,undeva in jurul meu.In majoritatea timpului ma gandeam la acel cantec care imi dadea fiori.Incercasem sa gasesc persoana care cantase acel cantec,dar fara rost.Fusesem la atelierul de muzica,nimeni nu canta atat de mirific.Chiar ascultam persoanele care cantau pe ici pe colo prin campus,dar nu dadeam de acea persoana.Oricum,ma inscrisesem la miss si chiar maine urma sa fie prima intalnire cu organizatorii.
-Numele meu este James Stockhall si o sa fiu unul din “antrenorii” vostri,alaturi de domnisoarele Jane Brown si Emma Stown.Noi o sa va indrumam spre perfectiune,o sa va calauzim calea catre victorie si o va urmarim fiecare miscare pana acest concurs se sfarseste.O sa lucram intens si serios,nu suntem amatori.Azi o sa primeasca fiecare dintre voi un formular pe care o sa il ia si o sa il completeze pana data viitoare cand ne vedem ca sa aflam mai multe despre voi si sa stim cu ce avem de-aface.Acestea fiind spuse ne vedem data viitoare!
Acesta a fost prima zi din repetitiile pentru miss,nimic in plus.Nu stiam cine sunt antrenorii si in ce erau specializati.Presupun ca o sa aflu data viitoare.

“Numele si Prenumele”-ha,Mey-Bella Hall!
“Dara si locul nasterii”-20 august 1992,spitalul nebunilor din iad…pff,bucuresti Romania
“Nationalitate/Stramosii de diferite nationalitati”-o,da,bunica a fost un sfert turca,un sfert araboaica,un sfert chinezoaica si un sfert romana,iar bunicul un sfert rus,un sfert Nigerian,un spert irlandez si un sfert roman…Nationalitate romana,legaturi de sange engleze.
“Studii:gradinita,scoala generala,liceu,facultate”-ce-i asta gradinita,am sarit,scoala generala cea mai proasta aflata in suburbiile orasului natal,liceu,am sarit peste,facultate,vrei prea multe…gradinita numarul 2 “Tomis” din Bucuresti,Scoala generala numarul 102 “general Eremia Grigorescu”,liceu,defapt “Colegiul National Gheorghe Sincai”,facultate,glumesti,particip la concursul vostru,deci sunt la voi.
“Alte cursuri”-da crezi ca vreau sa devin geniu?Cursuri de limba engleza,portugheza,spaniola si rusa,cursuri de ju-jitsu,cursuri musicale(pian,chitara,vocal),cursuri de dans)street dance,salsa) sip e toate le-am facut din pura placere.
“Pasiuni”-sa demasc ipocrizia si prostia.Militez pentru eliminarea oamenilor slabi.Compun melodii,dansez,etc.
“Descriere personala”-voi chiar credeti ca pot fi obiectiva?marog,voi ati vruto.Well,sunt bruneta si sunt mandra de asta,mi-ar fi rusine daca as fi blonda sau nu chiar.Sunt simpla sau normala sau cum ar trebui sa fiu si pot si din cauza asta sa fiu uneori putin…mai mult ironica.Sunt sincera,prea sincera.Sunt populara,desi nu am inteles de ce niciodata,poate pentru ca sunt o persoana puternica si se vede asta in aura care straluceste deasupra capului meu.Nu imi plac tocurile,desi am fost nevoita sa port.E prima data cand particip la un concurs de felul asta si o fac pentru a vedea cum e si a simtii senzatii noi.Hmm…I’m the best,fuck the rest…modestia nu isi are rostul,oamenii sunt prea egoisti si daca lasi de la tine pierzi,eu nu imi permit sa mai pierd!

Am bagat formularul intr-un plic si l-am asezat pe birou.Eram singura in camera,colegutele mele erau la biblioteca.Am privit putin mai mult plicul si m-a apucat rasul.Nu imi venea sa cred ca faceam asa ceva.Eu,concurand la miss…completand un formular cu ironiile mele.Asta insemna un nou inceput.Trebui sa incep totul din nou,poate imi iese de data asta.Astazi las totul in urma.Bun venit lucruri noi,aer proaspat,sentimente noi…Azi zambesc din nou,si o fac pentru mine,nu pentru tine!

Still here!!!

Colega mea Alma va anuntat ca ia o pauza.Stiu,foarte trist!Si eu iubesc ceea ce scrie la fel de mult ca restu persoanelor care acceseaza acest blog.Totusi vroiam sa va anunt ca eu o sa postez in continuare,trebuie sa ma revansez si muncesc mult la asta.Scriu foarte mult si va pot spune ca o sa va bucurati de multe capitole din "Esenta" si "Double swallow" pana Alma se intoarce.Sper sa cititi in continuare povestile mele,iar cei care nu le-au inceput sa le dea o sansa.Mersi!!!



XoXo-Laura

Flashback-"Esenta"!

Incercam in zadar sa ignor cearta dintre parintii mei.Era a mia oara numai de fata cu musafiri.Era Craciunul,nu puteau sa tina cont macar de asta.Au facut copii,dar nu stiu sa le ofere bucurie nici macar intr-o zi speciala.Nu tin cont de fericirea lor.M-am ridicat de la masa fara sa cer voie si m-am dus direct in camera mea.Sora mea era mai mica,nu intelegea inca atat de bine ce se intampla,dar eu intelegeam fiecare moment.M-am dus direct la pervazul de la geam si m-am oprit privind cum ningea linistit.Nici fulgii de nea nu intelegeau ce se intampla in camera aceea in care se lua cina de Craciun.Sau poate incercau prin jocul lor sa imi aline durerea.Eram atat de fascinata de caderea lina a fulgilor de zapada incat nu am realizat ca Mike venise dupa mine si ma tinea de mana stanga.
-Craciun fericit,Bells!!!a zis strangandu-mi putin mai tare mana ca sa inteleg ca intelegea prin ce trec.
-Mersi…mersi ca mereu esti langa mine cand am nevoie!
-Mereu o sa fiu,sti foarte bine ca nu plec nicaieri,niciodata!a zis luandu-ma in brate de data asta.Sti ce zi este azi?!a intrebat dupa ce mi-a dat drumul din imbratisare.
-Craciunul…!am zis incet.
-Gresit…
M-am uitat nedumerita la el,dupa care am inteles.
-E aniversarea prieteniei noastre!am zis zambind.
Eu si Mike ne-am cunoscut acum 11 ani,cand amandoi aveam doar 3 anisori si nu stiam nimic.Ai lui se mutasera chiar cu o saptamana inainte de Craciun si ai mei,vecini buni cum sunt,i-au invitat la masa de Craciun.Si de atunci ne-am petrecut fiecare Craciun impreuna si nu numai.Cand mai crescuseram si realizasem cat de cat ce inseamna o prietenie incepusem sa facem o traditie,ne luam cate doua cadouri,unul pentru ca era Craciunul si unul pentru ca era ziua noastra.Si anul asta uitasem de cadoul pentru ziua noastra.
-Nu ti-am luat nimic…!am zis trista.Aseara primisem de la el un glob,specific Craciunului si o bratara.Eu ii dadusem doar o caciula de Mos Craciun.
-Nu trebuie,atat timp cat imi promiti ca niciodata nu o sa renuntam la prietenia noastra!
-Niciodata!am zis zambind,apoi ne-am uitat amandoi cum fulgi de zapada dansau parca de fericire pentru promisiunea noastra.

Capitolul 18 din Esenta!

Capitolul 18-Socializare

La 5 fara un sfert mi-am luat trusa de machiaj si mi-am carat fundul la etajul 4.Eu stateam la 2.Nu aveam lift si intr-un fel multumeam pentru asta,imi placea sa fac miscare…imi placea.Am urcat scarile incet,incercam sa aman ce o sa se intample,mi-era frica de Ash,sau cel putin de ideile ei.Am ajuns intr-un sfarsit in fata usii.Ezitam sa intru.Tocmai cand ma pregateam sa bat Ash a deschis brusc usa.
-Aici erai!!a zis parca certandu-ma.Ma pregateam sa vin dupa tine!Ai intarziat 10 minute si nu cred ca esti o persoana care intarzie asa ca m-am gandit ca numai ai de gand sa vi!Aveam sa gand sa vin dupa tine si sa te oblig sa vi,daca era nevoie!
Ma uitam la ea cu o fata de copil de 5 ani care face apel nevinovatie.
-Hei!a zis consolandu-ma.Chiar cred ca ai nevoie de asta!a zis luandu-ma in brate.Ok…hmm…vad ca nu ti-ai adus nimic de imbracat…
-Oh,nu…imi ajunge machiatul…nu ma deranjeaza sa maerg asa cum sunt…!am zis revoltata.
-Nici sa nu te gandesti!!!Asta nu se va intampla!Trebuie sa fi prezentabila!Nu-ti face griji!Am un dulap pe care pot fericita sa-l impart cu tine!a zis dulce.
-Dar…
-O sa te imbraci cu ce zic eu!Ai inteles?!a zis pe un ton care ma punea la locul meu,care se pare ca nu era tocmai al meu.
Am dat incet din cap ca raspuns,dupa care m-am asezat pe pat in timp ce ea scotocea prin dulap.
-Uite…rochia asta,dresul…si pantofii astia…!a zis aruncandumile pe pat si intorcanduse la scotocit.

Mi-am luat cu teama hainele si le-am analizat…pff,cred ca trebuie sa ma obisnuiesc cu astfel de haine daca o sa umblu pe la petreceri cu Ash.M-am imbracat,apoi m-am pus in fata oglinzii.Imi statea ok,desi nu era genul meu.Dupa un timp s-a pus si Ash in fata oglinzii,langa mine.Se imbracase intr-o rochie neagra,putin mai scurta decat a mea.

-Sti…nu mergem la cine stie ce petrecere de la Hollywood…nu crezi ca tinutele noastre sunt prea exaggerate..aa…glamour..?
-Credema,nu sti cum sunt petrecerile de aici!Tinutele noastre sunt peace of cake!!
-Sa zicem ca te cred!am zis razand.
Am terminat super aranjatul si ne-am luat hainele si am iesit din camera.In timp ce coboram pe scari ne-am intalnit cu fetele.
-Hei…nu stiam ca iesi!a zis Anya,zambind usor.
-Nici nu trebuie sa sti..!am zis sarcastica si am continuat sa cobor scarile.
-Aaa…o sa vina tarziu…mai vorbim..pa!a zis Ash in urma mea.
-Nu trebuia sa le dai nici o explicatie sau sa le zici ceva!am zis certand-o.
-Scuze…?!Totusi sunt colegele tale de camera si poate daca vedeau ca nu vi isi faceau griji si..
-N-au de ce sa-si faca griji!am repezit-o pe Ash.N-a mai zis nimic asa ca pana am iesit afara s-a abatut linistea asupra noastra.
Ploaia incetase asa ca a trenuit sa ma chinui sa nu imi murdaresc de noroi tinuta imprumutata.Petrecerea era in cladirea celor din anul 3.Nu stiu de ce dar tot anul 3 avea cladirea lor.Noi trebuia s-o impartim cu cei din anul 2.Sau…Gresesc,in general jucatorii de fotbal stateau in cladirea aia,ei aveau cladirea lor,indifferent din ce an erau.Aveau chiar apartamente,nu ca noi o camera amarata(era exact ce iti puteai dori dar fata de a lor…).Cladirea nu era departe de a noastra asa ca in 5 minute am ajuns.Muzica se auzea de la etajul 1,petrecerea era la 4.La 4 sta si Ash.Se pare ca ei si prietenilor ei le place la inaltime.Cand am intrat in incaperea care era full m-am simtit in plus.Ma uitam la toate tinutele fetelor.Ash avea dreptate,ale noastre zici ca erau simple rochii cu care te imbraci cand stai in casa,fata de ale lor care zici ca defilau pe nu stiu ce covor rosu.Asta ma facea sa ma simt si mai prost.Eram o ipocrita.Hainele astea,petreceri ca asta…pur si simplu nu eram eu.
-Ma simt singura normala de aici!Toate sunt asa de…pitipoance!i-am zis incet cu o grimasa pe fata lui Ash.
-Nu sunt deloc pitipoance!Nu te lua dupa aparente!90% din tipele astea sunt mai normale si mai banale decat eu si tu la un loc!De exemplu tipa apa bruneta de acolo,care zici ca e Britney Spears,poarta ochelari si are pistrui pe fata,iar tinuta pe care o afiseaza prin campus nu iese absolute deloc in evidenta!Hmm…daca mai vrei exemple,iti dau!Lucrand la biblioteca am ajuns sa cunosc 3 sferturi din campus!a zis triumfatoare.
-Tipa aia nu e din anul 2,ce cauta aici?am intrebat-o uitanduma la o tipa blonda,pitica,care statea pe acelasi etaj cu mine.
-Pai,e prietena unuia din fundasii echipei de fotbal!Cum vezi camera e plina de anul 3,cu mici exceptii persoanele care au fost strecutare aici din diverse motive!Si simtete bine,esti singura boboaca!a zis zambind.
-Uhhh,nu mai pot de fericire,cred ca am atins nirvana!O sa beau pentru asta!am zis sarcastica.
A zambit,dupa care m-a luat de mana taranduma dupa ea.Si m-a tras asa prin multime pana am ajuns in,dada,bucataria apartamentului unde se aflau mai multi tipi,inalti,bine facuti,probabil toti din echipa de fotbal.Ash mi-a dat drumul la mana si s-a indreptat spre unul dintre ei,ajungand in fata lui ridicanduse pe varfuri si sarutandu-l.Era un tip brunet,tuns scurt care nu iesea foarte mult in evidenta.Dupa ce si-a salutat prietenul se intoarse spre mine zicand:
-Seth,ea e Mey,Mey,el e Seth!a zis dintr-o suflare zambind.
-Oh,Mey,incantat de cunostinte…am auzit atatea despre tine!zise zambind si intinzand mana spre mine.
M-am uitat spre Ash cu o privire care intreba ce a insemnat”am auzit multe despre tine” la care a zis simplu “comunicam!”,dupa care am intins si eu mana spre el am facut formal cunostinta.
-So…sa continuam!incepu din nou Ash.El Nick,Jordan,Oxi,Percy si Jeremy!Restul echipei de fotbal s-a pierdut in multime,iti fac mai tarziu cunostinta cu ei!Si acum,sa inceapa distractia.
Ash il lua pe Seth de mana si se indreptara amandoi spre mijlocul ringului de dans,zambind.
-Boboaca!?!zise Nick,mai mult ca o confirmare decat ca o intrebare.
-Aha!am raspuns scurt nestiind sigur ce sa-i raspund.
-Daca ai ajuns aici inseamna ca o sa te vedem des,odata intrata,numai iesi!zise zambind superior.
N-am raspuns,tonul lui ironic mi-a dat de inteles ca acum fac parte din grup si din pacate el,cu accent mare pe “el” caci era destul de mandru de el,trebuia sa ma suporte.Dupa ce a vazut ca nu am mai zis nimic si-a luat o bere de pe masa dupa care a urmat acelasi traseu ca Ash si Seth.Am stat un moment mai lung in care am privit masa de oameni de pe ringul de dans,marog,din sufragerie si apoi am luat-o usor pe margine incercand sa ajung pe balcon.Spre norocul meu am reusit sa trec nesifonata,asta pana in dreptul balconului,moment in care m-am trezit dintr-o data si dintr-o lipsa de neatentie cu un shake pe rochia mea si cu o zdrumcinatura puternica.
-Auuuu..Oh…nu..nu…fuck!am zis realizand ca am distrus rochia care nu era a mea.Si ma si durea corpul dupa ce am intrat intr-o chestie miscatoare foarte tare care s-a dovedit a fi un tip.
-Nu te uiti pe unde mergi?am zis iritata,iritandu-ma si mai mult cand realizam incet incet problema.
-Iar tu….cred ca ai nevoie serioasa de un control la doctor…e a nu stiu cata oara cand intri in mine!
-Te stiu cumva…?!Si imi pare rau dar tu ai intrat in mine!!!!
-Serios…deci si de data asta e tot vina mea….?!
-Cand am mai intrat eu in tine?!
-A…acum te faci ca nici nu iti amintesti?!?!
-Sa-mi amintesc ce?!E prima oara cand te vad…
-Ha…acum vad ca stai prost si cu receptia….de 2 luni de cand esti aici nu ai realizat ca stau vizavi de tine?!
-Oh…acum imi amintesc…tu esti tipul ala care imi bloca calea!!!
-Deci iti blocam calea…nu tu imi invadai spatiul…!Sti ce…las-o balta…
-Hmmm….daca nu observi shak-ul tau e pe mine,nu pe tine…deci nu prea am cum s-o las balta..
-Si ce vrei?!?!
-Nu stiu…tu sa te gandesti la asta,din cauza ta s-a creat problema asta!
-Vin-o!a zis si m-a apucat de brat tragandu-ma pe o usa care se afla imediat langa balcon.
Am intrat si imediat a aprins lumina.
-Rochia asta e distrusa…n-o mai pot purta…si nu pot sa scap de aici…
Nu a zis nimic,cand m-am intors spre el era fara camasa si fara tricoul de dedesubt.
-Poftim!a zis intinzandumi si camasa si tricoul…
-Ce vrei sa fac cu ele?
-Alege una cu care sa te imbraci!
-Sunt haine de baiat…sti,sunt fata…
-Commone…tocmai,esti fata,voi va pricepeti sa faceti din lucrurile noastre chestii pentru voi..
-Mda…pai eu nu sunt oricare fata…nu le am cu chestiile astea..
-Incerca macar…

John view
Mi-a dat tricoul inapoi pastrand camasa.In momentul urmator si-a dat rochia si dresul jos si ramasese doar in lenjerie in fata mea.Arata….perfect…nu exagerat,doar asa cum imi doream eu,si orice baiat,sa fie o fata.Desi era ea cam antipatica trebuie sa recunosc ca arata prea bine.Avea ceva mai special,felul cum ii luceau ochii,parca incercau tot timpul sa stapaneasca ceva ce se afla inauntru.Pe pielea ei inca se regasea urmele bronzului din vara,o culoare calda,delicioasa.Si,si faptul ca s-a dezbracat in fata mea,fara nici o ezitare,arata ca nu ii era frica,atitudine.Si-a pus camasa mea pe ea si s-a incheiat incet la nasturi,in timp ce se uita in oglinda.Privirea ei era pierduta,se gandea la ceva,la alceva decat situatia de fata.
-Gata…!a zis.Totusi nu pot sa ies asa…
-De ce?!am zis dandu-mi ochii peste cap.
-Pentru ca arat ca si cum as fi in dimineata dupa ce am avut o partida de sex!a zis scurt si la obiect.
-Pe mine nu ma deranjeaza!am zis parsiv,abtinandu-ma sa nu rad la aluzia ei.
-Nici pe mine…faptul ca mi-ai distrus rochia!!!!a zis impunatoare si sarcastica.
-Si ce propui?!am zis incetand sa ma mai iau de ea.
-Cureaua!a zis zambind.
-Ok…nu sti cum sa ma dezbraci…poti sa zici direct..nu ma deranjeaza!
Am simtit cum sunt ochit cu o privire dura si imediat mi-am scos cureau si i-am dato.A luato si si-a puso pe abdomen,exact sub sani.Ii statea mirific.Si-a pus pantofi inapoi in picioare dupa care m-a impins afara din baie.Dupa ce am iesit mi-a tras o privire urata.
-Astept rochia maine!Sti unde stau,nu?a zis in timp ce pleca de langa mine.Nu am raspuns.Plecase deja fara rochie asa ca m-am gandit ca nu ma deranjeaza ca dupa petrecere sa trec prin baie sa ii iau rochia.Am mai stat un moment si am privito cum se pierdea in multime.

Mey view
A doua zi de dimineata dupa ce am venit de la micul dejun am gasit rochia pe pat.Fetele nu erau,plecasera dis de dimineata,asa ca probabil i-a fost usor sa intre,fara sa i se fi pus tot felul de intrebari.M-a luat prin surprindere acest lucru,nu ma asteptam.Chiar ma pregateam sa inventez o scuza pentru Ash.Si chiar ca nu ma asteptam sa puna rochia chiar pe patul meu.De unde o fi stiut.Cine stie,o avea puteri supranaturale,adica,privirea aia a lui e ciudata,unica,si e ceva la el care ma face sa o i-au la sanatoasa dar totusi sa raman.Acum,mai aveam o problema:hainele lui.Daca le vroia sa vina dupa ele,eu nu aveam de gand sa i le duc.Stiu ca e urat din partea mea,avand in vedere ca el s-a comportat ok,dar pur si simplu nu vreau sa ii fac vreo favoare lui,sau oricarui baiat.



AN:Daca vreti urmatorul capitol lasati comentarii.De obicei nu cer,dar vreau sa stiu daca main are rost sa postez pe blog sau nu!!!Multumesc celor care au asteptat acest capitol!
-Laura

Capitolul 17 din "Esenta"!

Capitolul 17-Cine,cum,ce,unde,in ce fel?
Trecuse o saptamana de cand ma intorsesem.Nu insepusem deloc bine.In prima zi ma certasem rau de tot cu fetele.Evitam sa stau in camera,nu aveam chef nici macar de privirile lor care simteam cum ma gaureau.Imi petrecusem timpul la ore si la biblioteca.Defapt chiar acum ma indreptam spre ea.Se afla langa sala de consiliu,unde era si locul unde se afisau toate anunturile si posterele pentru festivaluri,targuri si tot felul de lucruri.M-am oprit si m-am uitat peste afisele lipite.Ochii mi-au ramas pe un afis unde erau date informatii despre balul bobocilor.
"Persoanele care vor sa se inscrie pentru concursul Miss/Mister sunt rugati sa ia legatura cu sefii de promotie.Mentionam ca identitatea lor va fi tinuta secreta pana in seara balului...."
Asta era interesant.Nu stiam cine exact sunt sefii astia de promotie dar o sa aflu.Defapt nu prea stiam prea multa lume.Ar trebui sa incep sa-mi fac cunostinte daca nu vreau sa mor anonima.Si in ceea ce priveste concursul sunt hotarata sa particip.Nu era genul meu,n-am mai participat la asa ceva in viata mea,dar totul are un inceput.Maine aveam sa ma interesez despre concurs,acum aveam sa ma indrept spre biblioteca,aveam o carte de returnat.Am intrat usor in biblioteca.Era imensa,superba,perfecta pentru mine.Citisem deja 3 carti de cand ma intorsesem.Si era mult,tinad cont ca pe langa astea 3 mai aveam si teme si proiecte de facut,dar cum incercam sa-mi ocup timpul sa uit de...de problemele...tehnice,totul era bine venit.Chiar era ok intr-un fel.Ma solicitau mult,si cand ajungeam in pat dormeam fara vise.M-am indreptat spre ghiseu unde se afla o studenta din anul 2,ii tinea loc bibliotecarei cand aceasta era solicitata in alta parte.
-Buna...!am zis incet.
-Hei!a zis la fel de incet.Sti...esti printre singurele persoane care respecta regula cu "ton scazut"!
-Ce pot sa spun...respect locul asta!am zis la fel de incet si zambind.
-Ma bucur ca nu sunt singura!a zis si ea zambind.
-Mey-Bella Hall!am zis intinzand mana spre ea.
-Ashley Cole!a raspuns,in timp ce intindea mana.Poti sa-mi zici doar Ash...defapt,lumea stie ca ma cheama Ash...daca intrebi de Ashley Cole,toti o sa zica ca nu exista persoana aia,dar daca zici cuvantul magic:booooom!Toti ma stiu!a zis incercand sa rada incet.
-O sa tin minte....si..aa...si u poti sa-mi zici doar Mey...!am zis inca zambind.
-So...cu ce te pot ajuta?!a zis serioasa.
-Well...am de adus o carte..si am adus-o...!am zis razand.
I-am dat cartea si permisul.
-Hmmm...a treia carte pe saptamana asta....aduca cu mult inainte de termen...impresionant...!a zis.
-Mda...imi ocup timpul doar...!
-Ar trebui sa ti-l ocupi si altfel...de exemplu maine seara este o petrecere data de cei din anul 3...sunt invitati doar cei din anii mari...dar...prietenul meu este printre cei care organizeaza petrecerea si cum te plac o sa pot sa te strecor...si da...cu placere!
-Aaa...nu prea am chef de petreceri..nu sunt in stare...!am zis sfiita.
-De ce?!a zis ridicand o spranceana.
-E o poveste lunga...!
-Well...in 10 minute inchid biblioteca...te scot la un ceai,ceva,orice vrei u....so...o sa ai timp pana maine seara,cand incepe petrecere sa-mi povestesti...si o sa am si timp sa te conving sa vi oricare ar fi problema...!
-Ok...and...mersi de invitatie..!
-N-ai pentru ce!
Am asteptat-o sa-si faca indatoriile,dupa care ne-am indreptat spre iesirea din campus.
-Stiu un loc perfect unde putem sa mergem...!a zis zambind.E o cafenea la doua strazi de aici...e cam pentru fete..adica e cu perne...si...separeuri..si te poti simtii ca acasa...confortabil...defapt cred ca e facuta special pentru cazuri ca acesta,cand fetele au de spus povesti!
-Suna interesant...!am zis zambind.
Am luat-o pe aceeasi strada cu universitatea,lasandu-ma ghidata de ea.Am ajuns repede,am intrat si pot sa spun ca am fost profund impresionata.Totul arata mirific,peste tot culori calde si aspectul te facea sa te simti ca acasa.Am mers in urma lui Ash.S-a indreptat spre separeuri,se vedea ca cunoaste locul asta.Ne-am asezat pe niste perne care tineau loc de scaun.Ne-am pus ghecile si gentile deoparte si am ramas in liniste cateva momente.
-Ok...eu o sa-mi iau un ceai...tu ce vrei?!m-a intrebat dupa ce s-a ridicat in picioare.
-Un ceai suna bine...!am raspuns.
-S-a facut!O sa vezi ca au cel mai bun ceai din lume!Si...pregateste-te pana ma intorc...se vede ca nu ti-e usor sa vorbesti despre ce vreau sa-mi povestesti!a zis calma.
Am ras dupa care a plecat.Dupa 5 minute s-a intors cu un ceainic intr-o mana si in cealalta cu doua cescute.S-a asezat,a turnat ceai in ambele cesti dupa care se uita lung la mine.
-Astept!a zis calma.
-Aaa..chiar...aa...!am luat o gura de ceai in timp ce incercam sa ma adun.Chiar era cel mai bun ceai baut de mine vreodata.Deja simteam cum amortesc din cauza durerii care se accentua si se hranea cu momentul de fata cand imi reaminteam.
Am tras aer adanc in piept dupa care am raspuns:
-Scuze...azi n-o sa auzi nimic...defapt nu cred ca o sa auzi ceva vreodata...fara suparare,but...nu e ceva despre care pot vorbii...daca vrei sa ma cunosti poti s-o faci si fara a sti...partea...aceea din viata mea pe care incerc din rasputeri s-o uit,s-o sterg si astefel de momente nu ma lasa!am zis clar si raspicat.
-Dar...
-Nici un dar!am intrerupt-o.Daca chiar ti sa merg la petrecere,o sa vin!So,cum numai am nimic de zis si trebuie sa ma refac zi-mi la cat ne vedem maine!
-La 5...ca sa avem timp sa ne pregatim...incepe pe la 8 petrecerea...te astept la mine in camera la etajul 4....scrie pe usa numele meu..!mi-a raspuns.
M-am ridicat si am plecat fara sa salut.Aveam nevoie de o plimbare.Afara incepuse sa ploua.Adoram tara asta,avea vremea perfecta pentru mine.Am luat-o indealungul strazi.Am mers si am mers si tot nu puteam sa-mi revin.Era ca si cand ai fi avut un program si de odata a aparut ceva si strica rezultatul,ma abatea de la scopul propus.Dupa ce m-am plimbat cateva ore bune si eram uda toata m-am indreptat spre campus.Cand am ajuns,de undeva,pe fundalul sunetului facut de ploaie se auzeau cateva acorduri de chitara.Incercam sa imi dau seama se unde provin dar nu reuseam.Sunau...altfel...cu cat le ascultam mai mult cu atat simteam cum ma incalzesc,cum problemele ma parasesc...cum ceva,acolo,in suflet,e invie!


...........................................................................

Nota autor:hei!da stiu...a trecut extrem de mult timp si stiu ca am zis ca numai scriu,dar sunt persoane care chiar vroiau sa auda povestea mea si nu am vrut sa le dezamagesc!Pai...vreau sa spun ca o sa postez mult mai des...la cateva zile...si acum un anunt din partea mea si a Almei:incepand cu luna octombrie o sa aveti 2 surprize din partea noastra!Sper sa va placa,noua ne place cu ce ne ocupam si vrem sa evoluam si vrem sa va "premiem" loialitatea(o sa revenim cu mai multe detalii la timpul potrivit)!Va rog sa lasati comuri despre acest capitol(n-am cerut asta niciodata si odata nu nu cred ca cer prea mult)!
kiss and hugs!!!
Laura-Maria

Capitolul 16 din Esenta!

Capitolul 16-Cearta pluteste
-Mdaa....Buna!a zis indiferenta.
-Sorry...stiu ca am gresit...!am zis incet.I miss you girl!
-Auzi...inteleg ca tu ai plecat din tara,dar nu vi la mine si-mi vorbesti in alte limbi!!!a zis cam tipand.
-Ok...dar nu trebuie s-o spui pe un ton dasta!!
-Pai nu stiu altul pentru tine!!
-Ce vrei sa spui??!am zis incurcata.
-Ca il meriti...!
-O da...pana la urma tot eu sunt de vina...pentru tot....ai uitat cine era mereu ocupata si nu avea deloc timp sa se vada cu mine...ai uitat cine pe cine suna...sti...pana la urma mi-am vazut de viata mea asa cum ai facut si tu....asa ca nu ma invinui pe mine pentru tot....auzi...nici macar nu stiu de ce m-am mai obosit sa te sun... TU nu meriti!am zis si am inchis.
Nu imi venea sa cred.Dupa ce ca tot eu mi-am cerut scuze,tot ea e nemultumita.Ah...am inchis ochii si am adormit,din nou,pe canapea.
Cand m-am trezi a doua zi de dimineata tata plecase.Imi lasase un bilet spunandu-mi ca o sa ma sune sa ne intalnim sa mergem sa luat cava de mancare.Am sta o ora si am meditat.Ma simteam asa...veche....ruginita.Simteam nevoia unei schimbari.M-am schimbat si am dat o fuga pana la coafor.M-am vopsit si m-am tuns.Imi placea cum imi statea.Ma caracteriza.Daca tot stateam degeaba,cand am ajuns acasa mi-am luat chitara si am inceput sa cant.Dupa ce am cantat putin fara sa stiu ce cant,mi-am luat carnetul cu cantece si am meditat.Simteam nevoia sa cant ceva...sa compun ceva nou.

I am outside
And I've been waiting for the sun
With my wide eyes
I've seen worlds that don't belong
My mouth is dry with words I cannot verbalize
Tell me why we live like this

Keep me safe inside
Your arms like towers
Tower over me

Yeah
Cause we are broken
What must we do to restore
Our innocence
And oh, the promise we adored
Give us life again cause we just wanna be whole

Lock the doors
Cause I like to capture this voice
it came to me tonight
So everyone will have a choice
And under red lights
I'll show myself it wasn't forged
We're at war
We live like this

Keep me safe inside
Your arms like towers
Tower over me

Cause we are broken
What must we do to restore
Our innocence
And oh, the promise we adored
Give us life again cause we just wanna be whole

Tower over me
Tower over me

And I'll take the truth at any cost

Cause we are broken
What must we do to restore
Our innocence
And oh, the promise we adored
Give us life again cause we just wanna be whole... [paramore-we are broken]
Mi-a luat cam o ora sa il sciu.Dupa ce l-am terminat l-am cantat intr-una pana ce a sunat tata.Intr-o ora ne vedeam.Dupa ce am ajus acasa si am gatit ceva impreuna,ne.am asezat impreuna pe canapea cu popcornul i-n brate si ne-am uitat la un film inchiriat.
-Inteleg ca tie greu...!a zis tata dintr-o data.
-Ce sa-mi fie greu...?!am intrebat.
-Cu toata situatia cu Mike....!
-Nu e prima oara cand trec prin asta..nu e cine stie ce...
-Sti si tu ca nu se compara cu situatia de acum....
-Ok...si ce ai vrea sa fac...sa plang toata ziua...sa ma dau cu capul de pereti...trebuie sa trec peste asta orice ar fi...dar n-o sa reusesc daca toata lumea ma freaca la cap..
-Sti foarte bine ca nu vrei sa treci mai departe...
-Stiu ca vreau sa pastrez asta....toata durea asta..sa stiu ca n-a fost totul in imaginatia mea...sa cred in continuare ca exista ceva intre noi..
-Poate inca exista...nu ma refer la dragoste..adica v-ati certat...si poate...nu stiu..nu ma pricep la dinastea...nu stiu ce sfaturi sa-ti dau...oricum..nu esti singura care trece prin asta...
-Dar tu poti trece mai usor....
-Pentru ca deja sentimentele alea de iubire s-au tranformat de mult in doar in respect...
-A fost totul pentru mine...a fost mereu acolo pentru mine cand am avut nevoie....aveam increderea lui si el pe a mea...erau 18 ani de prietenie in primul rand pe care el i-a aruncat ca orice lucru neimportant...Si asta doare....sa observi ca numai ai pe ce sta si ca te afli intr-o continua cadere fara nici o siguranta...nu sti unde o sa ajungi,cum o sa ajungi...nu sti ce te asteapta maine...sau poimaine...sau peste un an,doi....tie frica sa te gandesti la ce vrei cu adevarat....simt ca sentimentele mele se revolta dar parca in acelasi timp nu simt nimic..sunt paralizata...vreau sa ies...sa ma plimb...sa fac ceva mereu...dar si ard de nerabdare sa-mi gasesc un loc numai al meu unde sa stau linistita,sa stau nemiscata la infinit...vreau sa sparg si sa distrug tot ce imi iese in cale dar vreau sa le si pastrez ca sa ma folosesc de ele,pentru in momentul asta am nevoie de orice...
-Esti groaznica cand vorbesti asa...
-In ultimul timp a devenit o calitate de a mea...
-Of.....draga mea...n-a trecut nici o saptamana..o sa vezi ca o sa-ti treaca curand...
-Nu m-am refacut niciodata ca lumea dupa Alex...dar dupa Mike....Nu vad nimic colorat...nu mai vad nici o sansa pentru mine...
-Sti....noi toti,fiecare suntem ca niste pioni intr-o partida de sah....cand viata ne da sah....avem cum sa scapam....sa castigam...dar daca ne da sah mat atunci numai ai nimic de facut,viata ti s-a terminat pentru totdeauna...asa ca nu vreau sa vad ca vorbesti ca si cum ai fi primit sah mat pentru ai fi moarta daca ai fi primit...
-Dar daca nu stiu sa joc sah...daca o sa stau mereu in sah...?!?!
-Inseaamna ca nu vrei sa scapi si ca iti place sa stai asa...si daca nu sti,trebuie sa inveti....e interesant...te pune in functiune...
-Ah...n-am cuvinte...oricum...n-am chef sa vorbesc despre asta acum...
-Dar cand...?!?!
-Cand am chef....!!!am zis enervata in timp ce m-am ridicat si m-am dus in camera mea.
Nu dormisem pana acum aici.Eu si canapeau ne intelegeam perfect.M-am aruncat pe pat si asa am ramas pana cand m-am trezit.Hmmm....nu le sunasem pe fete sa le anunt ca nu mai merg cu ele.Mi-am cautat telefonul si am sunat-o pe Maya.
-Buna....aaa...ce faci?!!?am zis linistita.
-Hei...aa...bine...incerc sa scap de mama...ma streseaza sa iesim...iar....!!Tu?!
-Pai...bine...doar am sunat sa-ti spun ca nu merg cu voi acasa...mi-am luat masina si o sa conduc pana inapoi...!!So...ne vedem duminina...aaa...si...aa...anunt-o tu pe Ann...te rog...!!!
-Ok...bye..!!!
M-am pregatit sa ma duc sa ies sa rezolv ceva cu tata in legatura cu niste acte in legatura cu divortul.In timp ce ma imbracam a sunat telefonul.Era Ann.
-Neatza!!!am zis.
-Cum adica pleci singura?!!?Adica Mike nu vine cu tine?!?
-Mike n-o sa mai vina nicaieri,niciodata cu mine!!!am zis propt.
-Cum asa?!!?
-Eu si Mike ne-am despartit...
-Si esti bine?!?Oh....unde pleci singura?!?!Nu te las...
-Sti ce...nu am nevoie de acordul tau!!am zis iritata si am inchis.
M-am saturat ca toata lumea sa-mi zica ce sa fac.Sunt destul de puternica ca sa fac ce vreau fara ca cineva sa-mi poarte de grija.Nu aveam nevoie de mila lor.
Vineri de dimineata mi-am luat ramas bun de la tata,mi-am pus bagajele in masina si m-am urcat si eu in masina.N-am plecat fara sa inchid telefonul.Nu vroiam sa ma deranjeze nimeni.Am plecat....si drumul a fost fara probleme.Dadusem muzica cat am putut de tare,astefel incat sa nu-mi aud gandurile.Condusesem intr-una vreo 20 de ore...era dimineata...soarele abea rasarea...pe fundal se auzea o melodie lenta...de dragostea...fara sa vrea privirea mi-a cazut pe mainile mele de pe volan..mai precis pe degetelul acela pe care inca se afla un inel...un inel care era plin de promiusiuni rupte...plin de o iubire care a fost distrusa.Am inceput sa plang...am oprit masina pe marginea soselei...Sunt foarte constienta ca n-o sa trec peste asa vreodata.Era prea mult.18 ani aruncati pentru 2 luni.Trebuia doar sa fac ceea ce mereu am facut:sa pun un zambet mare pe fata incat toti sa creada ca sunt cea mai fericita,cand defapt sunt...sunt doar eu!

------------------------------------------------------------------------------------- Stiu ca am zis ca numai scriu...asa si este..numai ca aveam deja scris capitolul dinainte sa iau decizia ca numai sciu si m-am gandit sa-l pun pt ca nu l-am scris degeaba.Decizia mea ramane aceeasi...asta este ultimul capitol!Enjoy!

Capitolul 15 din ficul Esenta

Capitolul 15-Depresiv

M-am trezit a doua zi de dimineata de mirosul mirific al cafelei.Eu nu sunt adepta cafeli,beau doar de vreo 2-3 ori pe an si nici atunci,numai ca pur si simplu ador mireasma.M-am ridicat incet si m-am indreptat spre baie.Oh..minunat...tata n-are cada ci doar dus.S-a dus planul meu de a a sta in cada cu orele.Mi-am facut repede un dus,dupa care mi-am cautat niste haine.M-am imbracat si m-am asezat la masa din bucatarie cu tot cu leptop,aveam niste teme de facut.
-Neata draga!a zis tata fericit.
-Hey....!
-Asta e cafeau ta...iti pui tu zahar cat vrei!a continuat la fel de fericit.
-Tata...nu beau cafea....!am zis sfiita.
-Deloc...?!a intrebat deranjat.
-Deloc!Aaa..uite cum facem...azi o sa beau cafea,dar de maine gata cu cafeau pentru mine!am zis zambind.
-Ok...!a zis incercand sa para din nou fericit.
"Mdaa...asta-i rezultatul faptului ca n-ai stat acasa.Nici macar nu iti cunosti fiica...are aproape 20 de ani si tu nici macar nu sti ceva cat de marunt ea.Si ma mai mir cum de am esuat in casnicie.Dupa ce ca ea e cum e....nemernicul ala a facut-o sa sufere.Baiat care il consideram ca si fiul meu.Nu stiu ce sa fac sa ii readuc expresivitatea pe fata.Ea incearca sa para fericita pentru mine,dar nu ii iese....se vede zambetul ala stramb de la o posta.Si culmea si eu o fac sa se simta prost...sunt asa depasit de situatie....".
In timp ce sorbeam din cafea am auzit ce gandea tata.Recunosc ca asta am vrut.De obicei incercam sa evit sa-mi folosesc puterile dar...uneori chiar nu putam sa imi controlez sentimentele si doream sa stiu ce gandeste ca sa stiu cum sa-l fac sa se simta bine.Hmm...mereu se invinovateste.Nu are de ce....mama e o insuportabila.Pun pariu ca daca ar fi stat pe acasa erau de mult divortati.Si...chiar sunt o actrita proasta.Durea sa-l aud cum vorbeste despre el si despre mine.Dar stiam ca are dreptate.Si totusi...vroiam atat de mult sa nu se observe ce simt.
-Hey....!Esti ok....??!?I mean....nu trebuie sa te simti ciudat....chiar si mama s-ar fi incurcat...tu ai serviciul,esti mereu pe drumuri....e normal sa mai uiti...!am continuat sperand sa-l fac sa se simta mai bine.
-Mey...sti foarte bine ca nu e vorba de uitat....te am de 20 de ani si nu stiu absolut nimic despre tine....am fost prea ocupat de alte nimicuri...!a zis enervat.
-Tata...!Chiar nu-i nimic....chiar nu strica o cafea din cand in cand...!am continuat sperand sa inbunatatesc lucrurile.
-Mey...te rog...nu incerca sa-mi cauti scuze...!a continuat de data asta mai calm.
-Nu fac asta...!am zis zambind.
-Pff....frumos zambet...nu prea l-am vazut zilele astea....!a zis zambind.
-A dormit si el putin...trebuie sa se mai odihneasca din cand in cand!am zis zambind si mai mult.
-E bine....trebuie sa mai ai grija de el din cand in cand...presimt ca o sa-ti trebuiasca...!a zis zambind.
-Well...aici ai dreptate...o sa am nevoie ca el sa fie in forma maxima!am zis in timp ce m-am ridicat si l-am imbratisat.
-Ce ai de gand sa faci cat mai stai pe aici...?!a intrebat tata.
-Well....o sa imi aerisesc capul....m-am gandit sa ma plimb prin oras...aiurea de colo colo...!am zis indiferenta.
-Ok...eu o sa incerc sa stau saptamana asta cat mai mult pe...acasa...!Daca ai nevoie de ceva,cere-mi!Acum te las...trebuie sa plec...vorbim diseara!a zis repede si a plecat.
Eram iar singura.Simteam cum cad intr-o groapa fara fund.Mi-am luat gentuta si geaca si am iesit la o plimbare.Tata statea in celalalt capat al orasului.Vroiam sa mai trec pe acasa,dar totusi doaream sa evit locul ala.Am iesit din bloc si ploua usor.Mi-am pus gluga in cap si am inceput sa merg.M-am gandit ca ar fi o idee sa revad locurile in care ieseam candva cu niste prieteni de care m-am indepartat din nu stiu ce motive.Marog...eram eu prea tampita incat sa pastrez astefel de oameni minunati langa mine.Am mers cateva ore pana cand am intrat in cineva.
-Scuze...!am zis repede.
-Nu-i nimic...se mai intampla...!a continuat sa mearga,cand deodata s-a intors.Hey...Bells?!a intrebam nelamurit.
-Da...asa ma cheama...!am zis suspicioasa.M-am uitat mai bine si era Edd!Omg...dude...i miss u so much!am sarit si l-am luat in brate.
-O da...nelipsitul dude...!a zis in timp ce am inceput amandoi sa radem.Ce mai faci mha pitico?!?!
-Daca nu ma faceai pitica nu se putea,nu?!am zis ironica.Well...pentru cunostinta ta generala nu fac prea bine!am zis suspinad.
-Pai cum asa...ce s-a intamplat??!
Mi-a luat ceva sa-i povestesc dar am facut-o.I-am spus totul despre ce mi s-a intamplat de ultima oara cand vorbisem cu el.Incetasem sa-l mai vad din vacanta dintre clasa a 10 si a 11.In rest vorbeam pe mes,dar de obicei discutia se rezuma la "buna","ce faci","bine","pa".Era in jur de 5 cand am terminat de vorbit ca lumea.
-Sti...nu am inteles niciodata de ce n-ai mai vorbit cu nici unul dintre noi!Nici cu Fleur...iti simte lipsa....mereu zice ca n-o sa mai gaseasca prietena ca tine...mereu intreaba ce mai faci si se intereseaza cum o mai duci....nu crezi ca ai fost nedreapta cu ea,mai ales cu ea...defapt cu noi toti...?!?!
-Dar n-am facut-o intentionat...pur si simplu nu am mai avut timp sa ies cu voi...si...pana mea...Stiti ca mi-a fost greu sa fac asta...!
-Ok...!Dar asta nu inseamna ca nu puteai sa dai un telefon sa vorbeste mai ca lumea cu noi...!
-Ok...gata...am gresit,recunosc...in momentul asta numai am nevoie si de critica ta...!am zis iritata.
-Scuze...n-am vrut sa te supar...pur si simplu tin la tine si ma doare sa vad ca pierd o prietena foarte buna!Uite...asta-i numarul lui Fleur...sunt sigur ca nu-l mai ai...sun-o te rog...!
-Ok...!
-Si promite-mi ca orice s-ar intampla o sa fi mereu fata aia zurlie pe care am cunoscut-o!
-O sa incerc...!Ok,ok...promit!am zis razand.L-am imbratisat si am plecat spre casa tot pe jos.
Cand am ajuns tata era deja acasa.
-Draga mea...am vorbit cu propietarul si intr-o saptamana o sa cumpar apartamentul asta!Are doua dormitoare,perfect pentru cand tu sau sora ta vreti sa dormiti la mine...si arata foarte bine!
-Aaa....trebuie sa zic ceva?!!?AAA...Da..Evident...foarte bine tata...chiar imi place aici!am zis serioasa.
-Ma bucut!Sti....nu prea avem mancare in frigider..te superi daca comandam in seara asta pizza?!?!Promit ca maine mergem sa cumparam de toate!a zis cu o privire rugatoare.
-Ok...cu ton sa fie!am zis dupa care m-am asezat pe canapea si am inceput sa butonez telecomanda.
Am mancat pizza dupa care tata s-a dus la culcare.Ma uitam la un film destul de interesant si am inceput sa ma gandesc la ce am vorbit cu Edd.Am luat telefonul si am privit numarul lui Fleur.
-Draga mea...te simti ok?!a intrebat tata.
-Da...aa...n-am nimic....credeam ca dormi?!
-Mie sete...!
-Sti....am facut rost de numarul lui Fleur...!
-Hmm....prietena aia a ta...cea mai buna...obisnuiati sa mergeti peste tot impreuna...erati nedespartite..!
-Obisnuiam sa facem multe...!am zis suspinand.
-Si...ai vorbit cu ea...?!
-Nu...nu indraznesc sa sun...!
-Of...ce mai stai...sun-o....daca chiar iti era prietena o sa inteleaga...!
-Ai dreptate....!
Am asteptat ca tata sa se culce iar si am sunat.
-Fleur...Hey...sunt eu...Bella...!

Capitolul 14 din Esenta!

Capitolul 14-Vechiuri obicee
Stateam acolo inghetata si priveam cum Mike se saruta cu Helen.Am respirat adanc si m-am facut auzita:
-Pot sa stiu si eu ce dracu se intampla aici??!?!am zis tipand.
Mike s-a intors si a ramas blocat.Helen la fel.Dupa cateva minute Mike a vorbit:
-Aaaa...pai....eu...si...si...aaa...
-Cat de ipocrit poti fi?!am intrebat,intrerupandu-l din balbaiala.
-Ipocrit?!?!EU?!?!?Cat de ipocrita poti fi tu?!?tipa la mine.
-Dupa ce ca tu esti ala care se linge cu toate panaramele,tot eu sunt aia ipocrita?!?tipam si eu la el.
-Macar panarama asta a fost langa mine cand am avut nevoie...a zis pe o voce mai mult suferinda.
-Am fost langa tine!am zis incet.
-Eu nu te-am vazut!Ea a fost aici,zi de zi,m-a suportat ora de ora!Tu erai la miii de kilometri distanta.
-Tu ai vrut sa fiu acolo!Si cred ca nu degeaba ti-am trimis atatea mesaje l-a care nici macar nu te-ai deranjat sa raspunzi...puteai sa trimiti macar unu sa zici"vezi proast-o ca numai am nevoie de tine!",nu sa ma lasi sa ma chinui sa aflu ceva despre tine....
-Ok...poate am gresit!Dar daca eu iti zic sa te arunci in fata masinii tu o faci?!?!a zis el sarcastic.
-Pentru tine as fi facut asta...!Auzi sti ce??!!?Ramai cu ea daca crezi ca ti-e mai bine.Daca tu crezi ca merita o persoana care te-a suportat 2 luni decat una care ti-a fost alaturi 18 ani...!am zis sfarsita si am plecat.
Am iesit din locuinta pe care obisnuiam s-o numesc casa,alergand...plangand.M-am indreptat spre fosta mea casa din nu stiu ce motiv.Nu era nimeni acasa.Am cautat cheia si dupa ce am deschis m-am dus in camera mea care era,asa cum o lasasem,incuiata.Am realizat ca cheile erau in geanta,geanta pe care o scapasem l-a Mike.Trebuia sa mai fie vreo cheie.Am gasit una intr-un sertar din biblioteca si dupa ce am intrat am incuiat din nou si am privit prin camera.Era asa cum am lasat-o.Un miros de aer inchis se simtea si praful era putin vizibil.Am observat pe pervazul geamului,vechea mea chitara.N-am mai cantat la ea de ani...de cand m-am despartit de Alex.M-am dus si m-am asezat pe pervars pe una din pernute.Mi-am dus genunchi la piep,i-am strans cu mainile si ma holbam la chitara.Plangeam!Nu stiu cat timp am stat asa,dar dupa un timp am pus mana pe chitara si am inceput sa cant.
"I am finding out that maybe I was wrong
That I've fallen down and I can't do this alone
Stay with me, this is what I need, please?
Sing us a song and we'll sing it back to you
We could sing our own but what would it be without you?
I am nothing now and it's been so long
Since I've heard the sound, the sound of my only hope
This time I will be listening.
Sing us a song and we'll sing it back to you
We could sing our own but what would it be without you?
This heart, it beats, beats for only you
This heart, it beats, beats for only you
This heart, it beats, beats for only you
My heart is yours
This heart, it beats, beats for only you
My heart is yours
(My heart, it beats for you)
This heart, it beats, beats for only you (It beats, beats for only you)
My heart is yours (My heart is yours)
This heart, it beats, beats for only you (Please don't go now, please don't fade away)
My heart, my heart is yours (Please don't go now, please don't fade away)
(Please don't go now, please don't fade away) My heart is yours
(Please don't go now, please don't fade away) My heart is yours
(Please don't go, please don't fade away)
(Please don't go now, please don't fade away) My heart is..."
Am repetat cantecul intruna,plangand...Am iesit din transa cand am auzit usa de la intrare.M-am ridicat usor,mi-am sters lacrimile,cat am putut si m-am dus sa vad cine e.Era mama.
-Hey mam'!Ce faci?!am zis usor.
-Buna draga mea!Gata...ai venit??!?!a zis putin indiferenta.
-Da...sti cand vine tata?!?am intrebat repede.
-Nu vine...a zis la fel de indiferenta.
-Adica?!?!?am zis curioasa.
-Eu si tatal tau divortam...!a zis ferm.
-WHAT?!?!am urlat.Ok...ce e cu toti...cum de aflu lucrurile debea acum?!?!am continuat sa urlu.
-Nu e vina mea ca umbli aiurea!Sti ce...sunt obosita!N-am venit acasa sa urli tu la mine!Pune mana si carati bagajele de afara si comandati ceva de mancare!a zis mai mult dand ordine cu un aer superior.
-Ce bagaje??!AAA...da...!am zis confuza.Probabil mi le adusese.Tu nu mananci....pitica nu mananca??!am continuat,vorbind frumos.
-Pitica are nume,clar?!?E plecata in excurisie!Eu am mancat!Descurca-te si tu...doar esti mare!a zis iar vorbindu-mi de sus.
N-am mai zis nimic.M-am dus in camera mea,mi-am bagat chitara in husa si mi-am cautat toate geamantanele pe care le aveam.Am strans tot din camera ce era al meu,n-am mai lasat decat mobila si ce nu imi mai trebuia si am iesit afara.Mi-am chemat un taxi si cand am ajuns i-am zis mamei ca am plecat de tot.M-am dus la un hotel din apropiere.Camera era destul de mica mai ales ca era plina de bagaje.L-am sunat pe tata:
-Tata...sunt acasa...adica momentan la un hotel...m-am certat cu mama...mi-a zis ca voi...voi..voi o sa divortati....unde stai?!?!?Pot sa vin la tine maine?!?!l-am intrebat aproape in soapta...fara putere.
-Stau cu chirie momentan...caut o casa...evident ca poti sa vi la mine...vorbim maine de dimineata,da?!?!a zis cu o caldura in glas.
-Da...pa!am zis entuziasmata cat de cat.
M-am dus si m-am asezat pe pat.Am inceput sa plang din nou.Plangeam intruna fara sa ma opresc.Ce-am facut sa merit toate astea.Cum de s-au schimbat lucrurile atat de mult...cum de persoanele de la care ma asteptam cel mai putin m-au ranit cel mai rau.Am adormit si m-am trezit de telefon care suna.N-am deschis ochii,dar am intins mana prin pat dupa telefon.
-Daaa....!am zis somnoroasa.
-Neata,draga mea!Crezi ca poti sa-ti iei lucrurile si in juma de ora sa fi la mc-ul din centru?!?!a intrebat tata foarte entuziasmat.
-Da....sigur!am zis si am inchis.
M-am ridicat alene si mi-am strans lucrurile.Nici macar n-aveam ce sa strang.Doar telefonul si geaca.Am coborat jos la receptie am platit camera si am luat un taxi pana in centru.Am ajuns in 15 minute si m-am asezat cu tot cu bagaje in fata mc-ului.In scurt timp a aparut si tata care m-a imbratisat tare dupa care am mers sa ducem bagajele la el in masina.
-Ai mancat?!?!a intrebat grijiuliu.
-Nuu...dar nu mi-e foame...!am raspus.Pur si simplu nu aveam chef de nimic.
-Cum asa...nu se poate sa nu mananci....hai la mc!a zis facand pe tata grijului.
-Dar chiar nu mie foame!am continuat.
-Ce-i cu tine....tu mereu mananci dimineata...mai ales cand vine vorba de mancare de la mc....hmm...arati...ciudat.....s-a intamplat ceva...?!?!a zis pe o voce ciudata.
-Well....m-am despartit de Mike...adica...ieri cand am venit l-am gasit....era cu Helen....!am zis cu vocea tremurand.
-Draga mea...!a zis incet in timp ce m-a luat in brate.Asta nu inseamna ca trebuie sa iti distrugi sanatatea din cauza asta...stiu ca ti la el...si stiu ca enorm..dar...dar chiar trebuie sa treci mai departe...stiu ca e greu dar eu sunt aici si te poti baza pe mine...!a continuat.
-Merci...!am zis,lacrimile curgandu-mi usor pe obraz.
-Sti....mi-am luat liber toata saptamana....si ma gandeam ca poate mergem sa-ti cumperi o masina...sau daca vrei o sa-ti dau bani sa-ti iei din orasul in care ai facultatea....!a zis tata in timp ce comandam mancare.
Era o idee buna....as fi putut conduce pana la facultate.Ar fi cat de cat relaxant pentru mine.
-Yeah...sure...mergem si imi iau de aici cand vrei...ar fi o idee buna sa conduc pana inapoi...!am zis cu un mic zambet pe fata.
Trebuia macar de dragul lui sa fiu fericita...sa par ca pot trece peste...o sa am destul timp sa fiu depresiva.Dupa ce am comandat ne-am asezat la o masa.
-Cum de divortati?!am intrebat curioasa.
-Pur si simplu eu si mama ta nu ne mai intelegeam!a zis indiferent.
-Stiu cum e....!am zis oftand.
-Ce vrei sa spui?a intrebat curios.
-Adica mama asa a fost mereu...nu poti vorbii cu ea....!am zis,incercand sa par indiferenta.
-Nu zice asta...totusi....nu e numai vina ei....si eu am lipsit mult de acasa si am pus munca pe primul plan!N-o invinovatesc de nimic!Stiu cat de greu e sa cresti 2 copii aproape singura...!a zis pe un ton parca certandu-ma.
Dupa ce am mancat fara sa mai zicem nimic am mers la un centru sa-mi iau masina.Nu ma omorat sa am una.Dadusem de carnet doar asa din lipsa de ocupatie.Dar acum stiam ca o sa fie ceva ce o sa-mi ocupe timpul.Am stat in jur de o ora pana sa imi aleg o masina....pardon doua.Tata s-a gandit ca daca tot are bani sa-mi ia doua.Una de teren si una mai micuta.Am ales doua care sa nu iasa in evidenta cine stie ce dupa care am rezolvat cu actele si m-am ocupat ca masina mai mica sa fie trimisa la facultate.Urma sa plec peste cateva zile cu masina.Nu aveam chef de nici un avion.
-Mersi tata!am zis imbratisandu-l.
-Cu placere!Ce zici..conduci pana acasa?!?!a zis entuziasmat.
-Si masina ta?!?!am raspuns eu.
-Am chemat soferul de la firma...trebuie sa ajunga dupa care ii facem proba!a zis parand un copil de 5 ani.
Am ajuns acasa la tata si am adormot pe canapea.L-am simtit cum ma invelea.Ah...de-as avea puterea sa trec peste durerea din suflet doar pentru persoanele ca el as fi cea mai fericita.Dar nu puteam.Aveam un gol pe care nimeni nu-l va putea umple vreodata.

Personajele noi care vor aparea in Esenta!

Esenta-capitolul 13

Capitolul 13-Decizii sau...lasa...sau...wtf?!!?

Dupa convorbirea cu Mike eram si mai nelinistita.Ma plimbam dintr-o parte in alta a camerei.M-am dus si mi-am luat niste haine din geamantan si m-am schimbat.Trebuia sa plec.Trebuia sa ma intorc.Mi-am luat portofelul si actele,m-am intors inainte sa deschid usasi am zis:
-Fetelor....eu ma intorc acasa....
N-au zis nimic,asa ca am deschis usa si am iesit hotarata...
-AUUUUUUUUUU!!!!Nu te uiti pe unde mergi?!?!
-O da.....eu sunt de vina....vezi...tu ai intrat in mine....eu steam pe loc...
-Nu-mi pasa!!am tipat si am plecat.
-O da...
PERSPECTIVA JONH
Intrase in mine si tot ea urla.Eu doar stateam si-mi cautam cheia sa-mi deschid usa de la camera cand ea a iesit din camera de vizavii ca un titirez.Desi simteam ca nu trebuia s-o las sa plece.Adica unde s-ar duce la ora 5 si ceva asa...nervoasa...ciudat.
PERSPECTIVA ANN
Dormeam asa de bine.Ah...a zis ca pleaca.Ce?!?M-am trezit m-am ridicat in picioare.Era intuneric in camera.
-Cine pleaca?!?
-Ce?!?zise Anny incercand sa deschida ochii.
-A zis cineva ca se intoarce acasa...o nu....Mey....
Nici n-am mai stat pe ganduri ca imediat am iesit pe usa desi imediat am fost oprita de ceva tare si....
-Frate....aici e o urgenta si tu imi stai in drum!!!Uitate si tu pe unde mergi!!!am urlat fara sa ma uit la cine si am plecat.
-Bine ca toate intrati in mine si dati vina pe mine!!!
Ce idiot.
PERSPECTIVA ANNY
Am vazut-o pe Ann cum pleca grabita fara sa se schimbe.Trebuia sa ma duc dupa ele.Dar totusi nu puteam sa plec asa,si aveam timp macar sa ma schimb tinand cont ca macar Ann era dupa ea.Dupa ce m-am imbracat,nici nu stiu cu ce anume am iesit destul de linistita.
PERSPECTIVA JONH
Am simtit cum usa din spatele meu se deschide si m-am intors sa prevestesc dezastrul.
-Daca si tu o sa tipi la mine te anunt ca nu tine!!
-Arr....ar trebui sa tip?!?!
-Pai prietenele tale au facut-o!!am zis sarcastic,dandu-mi ochii peste cap.
-Scuzale...nu sunt in apele lor...
-Am observat!!am zis in timp ce mi-am dat,din nou,ochii peste cap.
-Ca tot veni vorba de ele,sti incotro au luat-o?!?!
-Sti...iesirea e in colo...daca au iesit...
-A...da...scuze...sunt...aaa....adormita...
-Nu te pun eu sa stai treaza la ora asta...
-E...ceva important...
-Sper sa merite....adica....2 tipe....una era in pizamale...tu nu sti de capul tau...
A inceput sa rada.Ma mir ca putea.Dupa ce s-a oprit intinde mana dreapta spre mine.
-Anny...sau poti sa-mi zici si Maya!
-Jonh!!am intins si eu mana.
-Ar cam trebui sa plec....mai vorbim!
-Ok!!!am raspus si am privit-o cum se indeparteaza.
PERSPECTIVA MEY
Alergam ca nebuna sa ies din campus.Speram sa dau de un taxi,numai aveam rabdare sa ajung la aeroport.Am auzit cum cineva ma striga in spate.Nu vroiam sa ma intorc.Stiam ca doar 2 persoane m-ar striga...pentru a ma oprii.Am mers cat am putut eu de tare dar Ann m-a ajuns.
-Tu esti sanatoasa?!?!Unde naiba pleci asa?!?!a zis cam disperata.
-Acasa!!!am zis cat am putut de concret.
-Nu,nu....nu pleci nicaieri!a zis ea pe un ton de mama care isi cearta copilul cand a gresit.
-Ba da!!!am zis cu o fata serioasa.
-Ce se intampla aici?!?!De ce Ann te tine asa strans de mana?!?!a intrebat si Anny care ne-a ajuns din urma.
Nici nu imi dadusem seama ca Ann ma tinea de brat.Si chiar ma strangea.
-Well....vreau sa plec acasa si cineva,din nu stiu ce motiv,ma tine pe loc!am zis pe un ton parand deranjata,si chiar eram.
-Nu te duci nicaieri copilule!Ce?!?!Ai inebunit?!?!Cum sa te las sa pleci asa?!?!N-ai de ce!A zis Ann parand iar mama.
-Sunt de acord cu Ann!a zis Anny cat a putut de inocenta.
-O....splendit...si tu esti contra mea....!am zis sarcastica.
-Ma omule...Mike ti-a zis clar ca nu e necesar sa te duci!Stie ca esti alaturi de el si toate astea!Plus ai venit aici pentru facultate.Trebuie sa te obisnuiesti cu orasul si cu oamenii inainte sa incepi scoala.Si sa te nu aud ca renunti...nu dupa ce ne-am chinuit toate sa ajungem aici....Si....suntem la mama naibii...chiar crezi ca poti sa te plimbi asa de capul tau de aici-acasa?!mi-a zis Anny enervata.
-EU-AM-PLECAT!!am zis si am dat sa plec.In momentul urmator amandoua m-au prins de mana si ma tinau.M-am zbatut pana ce Ann a inceput sa tipe.
-Ce s-a mai intamplat acum?!!?am intrebat enervata la culme.
Se uita in jos speriata.M-am uitat si eu....plutea...toate 3 pluteam.Nu se poate.Puterile mele.Nu stiam ce sa fac.M-am panicat.
-Repet....de ce ai tipat?!am zis de parca nu s-a intamplat nimic,incercand sa fac ca noi sa ajungem din nou pe pamant.
-Plutim...!a zis si Anny fara vlaga.
M-am uitat din nou in jos.Revenisem pe pamant.
-Eu nu vad nimic!am zis continuand sa mint si sperand ca o sa mearga.Poate n-ati dormit destul.Si ziceati de mine ca am inebunit!am zis sarcastica.
-Poate....!a zis si Ann inca speriata.
-Stiti ce...hai sa ne intoarcem in camera...nu cred ca o sa pot face ceva cu voi pe capul meu!Nici macar nu stiu daca e vreun avion la ora asta!Dar sa fiti sigure ca nu renunt la ideea de a pleca!am zis dandu-ma batuta.N-avea nici un rost sa incerc sa fac ceva cand ele ma tineau.Trebuia sa existe o cale sa scap de ele si sa plec,chiar daca mai trebuia sa astept cateva zile.Asa ca ne-am intors toate trei in camera fara sa zica vreuna dintre noi vreun cuvant.
Cand am ajuns in camera mi-am luat leptopul si am intrat pe messenger.Mike nu era intrat cum ma si asteptam,asa ca i-am trimis un mail.Am asteptat sa se faca o ora in care toti sa fie treziti si l-am sunat...n-a raspuns.Alta zi,acelasi rezultat...
Nu mi-a raspuns la mailuri decat in prima saptamana,si atunci odata.Pe urma:nimic.La telefon nu raspundea,mailuri nu dadea.Ajusesem sa numai stiu nimic despre el.Ai mei nu-mi spuneau mare lucru.Pur si simplu incepuse si scoala si nu ma puteam concentra deloc.Raspundeam adesea in limba din tara mea sau chiar ma pierdeam si numai stiam raspunsul.Cu cealalta colega de camera abia vorbeam.Erau zile cand nici nu o salutam.Daca ma intrebai cum arata nici n-as fi stiut sa zic ceva cat de mic despre ea.Deja cunosteam orasul pe dinafara de la atatea plimbari.Ann si Maya nu ma scapau din ochi nici o clipa.Unde mergeam trebuia sa fie si una dintre ele cu mine.Am incercat sa plec de multe ori fara sa am catelus de companie,si nu pentru a plecam acasa,ci doar pentru a ma ocupa de incidentul cauzat de puterile mele.In curand,nici nu stiu cand a trecut timpul,a venit vacanta din octombrie.Era doar o saptamana,dar eu si fetele am decis sa mergem acasa pentru ca de Craciun sa nu stam asa de mult.Am luat avionul din prima sambata si in 3 ore am fost in locul de care am vrut mereu sa scap.La aeroport ne-am despartit.Eram nerabdatoare sa ajung acasa.Numai ca atunci cand am intrat in asa zisa mea casa si am vazut ce ma astepta am simtit ca....ca...ca sunt sfarsita...stateam si ma uitam si nu-mi venea sa cred...nu puteam sa ma misc...nu puteam sa zic nimic...

Wallpaper cu personajele din "Esenta"!

Poze cu Anny din "Esenta"!

Poze cu Ann din "Esenta"!

Poze noi Mey-Bella!

"Esenta"Capitolul 12-Provocari!

Primisem in sfarsit rezultatele si fusesem toti acceptati la universitate.Era jumatatea lui august si vorbiseram cu fetele sa plecam peste o saptamana ca sa avem timp sa ne acomodam cu orasul.Asa ca am fost in mare parte ocupata cu facutul bagajelor,mai ales ca acum le faceam si pe a le lui Mike.El se ocupa de bilete si acte necesare.Urma ca in weekendul dinainte sa plecam sa avem o cina cu familiile noastre si era ciudat ca trebuia sa le spun adio.Chiar daca asteptam clipa asta,ma durea.Poate doar pentru ca stiam ca imi las sora in acel camin lipsit de caldura.Dar daca nu as pleca acum cand am ocazia as ramane aici blocata pentru nu stiu cat timp.Am trecut si de acea saptamana.Era ziua plecarii.Ne-am trezit de dimineata am mancat in linistete apoi am plecat spre aeroport unde urma sa ne intalnim cu Anny si cu Ann.Am ajuns la timp la aeroport si ne-am intalnit cu fetele,apoi ne-am dus la o cafenea pentru ca mai era o ora pana pleca avionul.Dupa ce am luat fiecare o cafea ne-am asezat la o masa si am inceput sa ne facem planuri.Dupa 20 de minute Mike a primit un tefefon:
-Da??!?!CE?!!?CUM?!?!?Vin imediat!!!!
S-a ridicat in picioare foarte devastat.M-am ridicat si eu.
-Ce s-a intamplat?!?!l-am intrebat.
-Tata....a zis aproape soptit.A avut un accident de masina.Nu o sa vin cu voi...
-Ok...Fetelor...ne vedem cand lucrurile o sa fie mai bine...o sa vin cat pot de repede...va ocupati voi de tot da?!
-Nu!!!Te duci cu ele!!
-Dar..
-Nici un dar...nu vreau sa-ti stric planurile...o sa vin si eu...
-Dar trebuie sa fiu langa tine...
-Oricum stiu ca oriunde ai fi o sa fi langa mine..
-Ok...o sa-mi lipsesti...sper sa fie totul bine..
-Ok...Bye...
M-a sarutat in graba dupa care si-a luat bagajele si a plecat.
-Ar trebui sa ne indreptam si noi spre imbarcare....zise Ann.
-O sa fie bine....zise si Anny.
-Da...am zis nu prea convinsa de ce zic.
Ne-am suit in avion si la scurt timp am decolat spre Anglia.In 3 ore si jumatate eram in alta tara.Departe de tot....departe de Mike.Cum am ajuns l-am sunat.N-a raspuns.Mi-a trimis un mesaj sa-mi spuna ca e la spital si ca nu poate vorbi.O sa ma sune el.Am fost cu fetele in campusul facultatii.Am fost si ne-am interesat si primisem camera in campus si puteam deja s-o ocupam.Ni s-a dat regulamentul si ni s-a urat bun venit.Camera era destul de mare.Avea 4 paturi.Se parea ca mai urma sa stea cu noi inca o fata.In rest era foarte draguta,pe placul nostru.Regurile nu erau cine stie ce.Desi aveam camerele vizavi de ale baietilor se interzicea accesul in camerelor lor intre orele 12 noaptea si 7 dimineata,si de asemeanea nu aveam voie in baia lor deloc.Marog...nu ma puteam calma...Simteam ca nu aici trebuie sa fiu...si asa si era.M-am dus la culcare dar nu prea ma putut sa dorm.Pe la 5 dimineata am auzit un telefon.Era Mike.Am raspuns:
-DA!!!
-Hey....ce faci...?!?
-Hey...nu prea bine...tu?!?!E totul bine??!?!Ce s-a intamplat?!?!
-Tata a avut un accident...a intrat unul in el cu masina cand conducea spre servici....dar....a ramas paralizat....
-OMG!!!Nu se poate!!!Imi pare atat de rau!!!
-Mey....numai vin...raman aici...
-Da...ok...imediat vin acasa si eu...
-Nu!!!Nu vreau sa vi...nu vreau sa-ti stric planurile...
-Dar nu-mi strici nici un plan...locul meu e langa tine...
-Stiu dar...nu!!Ramai acolo te rog...!!!!
-Dar cum ramane cu noi?!?!
-Mey....sti ca te iubesc oriunde as fi...o sa continuam...stiu ca e greu...o sa-mi fie dor de tine dar...o sa ne vedem curand ok?!?!Promit ca o sa te sun in fiecare seara...si o sa vorbim prin mail...si cu prima ocazie iti fac o vizita?!?OK?!?
-Ok...o sa-mi lipsesti...enorm...
-Si tu mie....bye...!
-Bye...!

"Esenta"-capitolul 10 si 11,sfarsitul primei parti!

Am pus in sfarsit ultimele capitole din prima parte din "Esenta".Enjoy si astept comentarii.

Capitolul 10-Adevaruri
Scoala se terminase asa ca trebuia sa stau sa invat ca sa am note pentru incheierea mediilor.Pe deasupra aveam examenele de absolvire a liceului intr-o luna si trebuia sa recuperez materia pierduta.Nu-mi era greu,in ciuda faptului ca nu-mi foloseam puterile.Totusi simteam stresul.Mike era mereu plecat.Se preocupa de examen si pentru mine,asa ca pentru el era o munca dubla cu toate hartiile care trebuiau completate si cu toate materiale care trebuiau gasite.Doctorul imi indicase sa stau la pat si sa nu fac nici un fel de efort,asa ca trebuia sa-l suport pe Mike si firea lui exagerat de protectiva.Era oarecum usor,el era mai mereu plecat,asa ca eram mai mereu singura.Poate daca nu as fi stat prea mult singura nu m-as fi bucurat atat de mult cand soneria a sunat.Nu era Mike pentru ca avea chei si nici parintii lui deoarece nu veneau la ora asta si oricum ar fi intrat direct.M-am ridicat din pat un pic prea entuziasmata ceea ce mi-a creat o stare de ameteala.M-am indreptat mai incet spre usa,iar cand am deschis-o am avut un soc:Alex statea in usa uitandu-se in jos.A ridicat capul,s-a uitat putin la mine dupa care a vorbit:
-Pot sa intru!?!
-Da...aaa....da.......!!!
I-am facut loc si a intrat.Am luat-o in fata si m-am oprit in sufragerie.M-am asezat pe canapea si i-am facut semn sa se aseze si el.Dupa ce s-a asezat a ezitat putin dupa care a vorbit:
-Sti...iti mai amintesti cand am aparut prima ora impreuna?!?!Cum toti erau uimiti ca am pus mana pe tine?!?a zis uitandu-se in gol si zambind.
-Da...venisem la tine in timp ce jucai fotbal....si cand ne-au vazut s-au oprit toti si se holbau...!am zis in timp ce incepusem si eu sa rad.
-Ah.....ce dor mie de vremurile alea....!!!continua Alex.Sti....n-am inteles niciodata de ce te-ai despartit de mine...eram perfecti impreuna...m-am simtit atat de naspa dupa ce am constatat ca fara tine nu sunt nimica...Am incercat sa inteleg de ce te-am pierdut,dar nu reuseam...Ma gandeam adesea ca doar ai vrut sa-ti bati joc de mine.Tu erai fata de treaba,timida in anumite aspecte...cea care ii asculta pe toti si le dadea tuturor o sansa...si cand mi-am incercat noracul si tu ai acceptat pur si simplu nu-mi venea sa cred...am tinut atat de mult la tine...si inca tin..n-am reusit sa trec este niciodata!!!Am incercat sa ies cu alte fete si in strainatate,dar niciuna nu era ca tine,niciuna nu avea acel zambet inocent si pur ca al tau...nici una nu ma aprecia asa cum tu o faceai....!!!!Trebuia sa-mi termin studiile asa ca m-am intors si am ales liceul tau sperand intr-o alta sansa...!!!In prima zi de scoala am cunoscut-o pe Rose....primul verdit:curva!Am stat cu ea pentru ca era barfitoare si stia totul!!!Mi-a spus ca tu ai fost distrusa dupa ce te-ai despartit de mine...si deastea....marog...era foarte fericita ca ai suferit!!Chiar mi-a multutmit!!Proasta!!!Mey-Bella...regret....si imi pare foarte rau ca te-am facut sa suferi....am realizat ca am gresit....m-am purtat prosteste...nu pretuiam ce aveam langa mine....
Ma uitam socata la el...nu-mi venea sa cred...S-a apropiat de mine,m-a luat in brate si m-a sarutat.Ma asteptam sa inghet dar in schimb l-am luat in brate si l-am apropiat cat am putut de mine.Imi era asa dor de saruturile lui.Simteam nevoia sa-l simt aproape,dar in acelasi timp cat mai departe de mine.Ce insemna asta?!?Numai insemna nimica pentru mine...totusi...vroiam acele saruturi....tanjeam dupa saruturile lui,numai ale lui.Dar...?!!Nu puteam sa continui asa ca m-am indepartat de el,m-am ridicat de pe canapea si m-am asezat pe jos cu genunchi la piept.
-Alex...eu sunt cu Mike acum...
-Nu imi pasa...
-Tin la el...ce a fost intre noi a trecut....n-o sa mai fie nimic...
-Am simtit in acest sarut ca si tu mai vrei...
-A fost doar un moment de slabiciune...n-o sa mai fie nimic...trebuie sa intelegi asta!!Acum daca numai ai nimic sa-mi zici te rog sa pleci...
-Daca tu crezi ca s-a terminat....daca te razgansdesti sti unde ma gasesti...
S-a ridicat de pe canapea si s-a indreptat spre usa.A iesit fara sa mai zica nimic.M-am ridicat si m-am dus in pat.Cea fost in capul meu...cum de am reactionat asa?!!?Ma simteam asa de prost.Eram cu Mike si eu...eu...e ca si cum...dar...Trebuia sa-i spun lui Mike,trebuia sa stie ce facusem si daca nu ma ierta pentru greseala facuta,atunci trebuia sa ma resemnez.Asa ca atunci cand a ajuns acasa i-am spus ce s-a intamplat.Dar in schimb sa ma critice sau sa-mi tina morala,imediat dupa ce am terminat de povestit m-a luat in brate.L-am strans si eu cat am putut de tare.Era atat de bun cu mine,mereu ma accepta asa cum sunt,cu toate calitatile si defectele mele.De aceia il iubeam atat.Mereu era cu mine,indiferent de ce faceam sau ziceam.Eram atat de norocoasa.
-Te iubeasc!!!mi-a soptit.
-Si eu te iubesc....iarta-ma!!!
A zambit.
-N-am pentru ce sa te iert!!!
Am adormit in bratele sale.Era ceea ce-mi dorea,ceea ce ma tinea in viata.Nu pot sa las ca asta sa-mi scape vreodata!!!

Capitolul 11-Libertate si promisiuni
Trecusera si examenele,pe care le trecusem cu bine.Era inceputul lui iulie si fisa pentru inscriere la facultate era gata.Eu,Ann si Anny cat si Mike optasem pentru o facultate din Anglia si speram ca toti o sa fim admisi.Era ciudat sa ma gandesc la faptul ca o sa plec departe de locul asta,ma simteam in sfarsit desprinsa de tot.N-o sa mai aud nici macar plangerile lui sormea cand venea in vizita.Se pare ca lucrurile nu s-au schimbat deloc intre parintii mei.Incercam sa nu ma mai gandesc la asta.Nu mai trebuia sa-mi pese.Nu trebuia sa-mi fac rau.
Mike imi spusese ca trebuie sa faca ceva inainte sa plece si ma facuse curioasa,asa ca atunci cand a venit la mine si mi-a zis ca trebuie sa merg cu el fara sa pun intrebari n-am stat pe ganduri.Am mers cu masina inafara Bucurestiului si am oprit in fata unei livezi de caisi care erau infloriti in perioada aia.
-Ce facem aici?!?
-Parca am zis fara intrebari,asa ai promis...o sa vezi de ce suntem aici si atunci o sa poti sa vorbesti!!!
-Ok....!
M-a luat de mana si m-a tarat in livada.Ne-am oprit cam la jumate din ce imi dadeam eu seama.Era o livada mare,care se intindea pe cateva hectare bune.Mireasma din aer era ametitoare.Am realizat ca eram opriti langa o patura care avea asezat pe ea un cos cu mancare.
-Ce zici de un picnic...?!?!m-a intrebat Mike in timp ce se aseza pe patura.
-Un picnic la ora 7 seara e numai binevenit!!!am raspuns si m-am asezat langa Mike
Dupa ce am mancat in tacere uitandu-ne unul la altu Mike s-a ridicat in picioare asa ca am facut acelasi lucru.Mi-a luat mana dreapta si s-a asezat in genunghi.M-am uitam la el fara sa inteleg ce vroia sa faca.Si-a dus mana libera in buzunar din care a scos o mica cutiuta roz.A deschis-o si a intins-o spre mine cu ambele maini.Vedeam o stralucire ciudata in ochii lui.
-Stiu ca e prea devreme dar numai pot astepta!!!Mey-Bella vreau sa stiu daca o sa fi a mea pentru totdeauna?!!?
Ramasesem cu gura cascata.Dar am raspuns fara sa ezit.
-Da!!!
S-a ridicat si ma sarutat.S-a oprit si mi-a pus inelul pe mana.Am zambit.Ma simteam atat de coplesita.Era ce imi doream.
-Promit ca niciodata n-o sa te parasesc...!!mi-a zis in timp ce m-a luat in brate.
-Nici eu pe tine!!!
-TE IUBESC!!!!!
-Si eu te iubesc!!!!
Ma luat in brate,l-am strans de gat,m-a ridicat in aer si m-a invartit in cerc.Florile din copaci au inceput sa cada.S-a oprit si s-auitat in jur.Nu batea vantul.
-Upsss...!!!am zis zambind.
S-a uitat la mine a zambit si m-a sarutat.Simteam cum plutesc.Simteam niste legaturi care se formau,mai puternice decat cele existente deja.Am stat si am profitat de moment pana soarele a apus.Era un nou inceput.Un inceput pe care il incepusem cu dreptul.Asta sigur o sa fie de bine!