Capitolul 36 din fikul Is is my life...I will live it in my way...

Capitolul 36
Cale de scapare
Perspectiva lui Andrew

-Andrew ? A intrebat el din nou , apropiindu-se de mine .
Am incercat sa imi deschid ochii ...Chiar am incercat...dar parca spiritul imi parasise corpul , lasandu-ma fara vlaga . Singurul lucru care inca ma mai sustinea pe pamant era micuta mana a Elenei care nu mi-a dat drumul pentru nici macar o fractiune de secunda . Am oftat , obligandu-mi pleoapele sa se deschida . Incercam sa lupt , chiar daca nu o faceam pentru mine .
Daca Elena nu era acum langa mine , fiind ranita fizic si emotional ...Atunci nu m-as gandi de doua ori inainte de a-mi inchide ochii pentru todeauna . As muri doar pentru a stii ca ea este in siguranta , acasa . Putea trece peste toate , pentru ca era o femeie puternica care stia ce vrea de la viata .
Am oftat , amintindu-mi de prezenta ei langa mine . Trebuia sa p scot pe ea de aici inainte de a fi prea tarziu .
Am deschis cu greu ochii , simtind cum capul imi este lovit de mii de sageti scaldate in ura si venin .
Mi-am fortat capul in sus , auzind cum un os de la ceafa pocneste , facand-o pe Elena sa tresara in saptele meu .
O lumina imi patrunse in ochi , facandu-ma sa ma stramb si sa imi mut , instinctiv , capul in cealalta parte , maraind cand corpul meu protesta .
-Dumnezeule...A soptit baiatul , apropiindu-se de noi .
Probabil ca aveam cateva oase rupte , dar asta nu m-a impiedicat in a-mi incorda putin corpul .
-Elena ? A intrebat el , indreptand lumina spre ea .
Nu se auzea nici o urma de furie in vocea sa , asa ca mi-am lasat muschii sa se relaxeze .
Mi-am indreptat din nou privirea spre el , incercand sa imi dau seama cine este .
Pala lumina ca ii ajungea pe fata nu imi facea treaba mai usoara , in timp ce atentia ii era indreptata spre Elena .
Iar apoi s-a intors din nou cu fata la mine , lasandu-ma sa il vad .
-Justin ? (*Justin = Fratele Rebeccai , cel care era indragostit de Ioana , asta in cazul in care nu va mai amintiti cine e )Am intrebat , nefiind sigur ca vedeam bine . Vocea mea suna mai ragusita decat de obicei , lucru care m-a ingrozit si pe mine .
Incepeam sa cred ca si Justin era implicat in toata chestia asta , pentru simplul fapt ca era fratele Rebeccai . Adica...Imi amintesc si acum ca Elena a fost mereu alaturi de Jeremy , chiar daca acesta proceda total gresit . Era o chestie a fratilor sau ceva de genu’ ! Nu aveam de unde sa stiu...Pentru ca mereu am fost si probabil ca mereu voi fi singur la parinti .
-Ce s-a intamplat ? A intrebat el , parand ingrijorat .
A lasat lanterna jos , pozitionand-o in asa fel incat sa lumineze mainile noastre .
In mai putin de cinci secunde mainile Elenei erau desfacute . Imi puteam da seama de chestia asta , pentru ca palma ei nu o mai strangea pe a mea care continua sa sangereze din cauza taieturii adanci pe care Rebecca a facut-o .
-Spune-ne tu noua ! Am spus dur , in timp ce Justin imi desfacea si mie mainile .
Cand a terminat a sarit in picioare , ridicand si lanterna o data cu el . Elena a scancit , incercand sa se ridice .
Am fost surprins sa vad ca m-am putut ridica aproape la fel de repede ca si Justin .
Voiam sa o ajut pe Elena sa se ridice , dar vazand ca nu se poate misca aproape deloc am hotarat sa o i-au in brate , incercand sa ignor durerea din spate pe care am simtit-o in momentul in care m-am aplecat dupa ea .
Ne-am ridicat pe amandoi , lasand-o pe Elena sa isi puna mainile de o parte si de alta a gatului meu , fiind deja adormita .... Sau lesinata .
Mi-am strans putin mai tare mainile in jurul genunghilor si al spatelui ei , incercand sa nu o scap din cauza junghiurilor care imi strabateau corpul .
-De unde ai vrea sa stiu eu , Andrew ? Ti se pare ca stau dupa fusta Rebeccai toata ziua ? A soptit-tipat Justin frustrat .
Nu stiu dece , dar incepeam sa ma enervez . Poate ca nu statea toata ziua dupa sora’sa , asa cum nici Elena nu statea dupa Jer , dar totusi...stateau in aceeasi casa . Era oare posibil ca el sa nu si avut nici macar o legatura cu rapirea noastra ?
Elena chitai si se zbatea putin in bratele mele pana cand si-a impreunat mainile la ceafa mea , oftand in scorbitura gatului meu .
-Doar...scoate-ne de aici ! Am marait , privindu-l pe Justin in intuneric .
El a oftat si a intins mainile spre mine , privindu-ma ingrijorat .
Voia sa o tina pe Elena .
Mi-am strans si mai tare mainile in jurul ei , neavand de gand sa ii mai dau drumul vreodata .
-Andrew...Esti ranit , omule...A soptiti el , atingand-o .
Ne-am rotit in asa fel incat , Just imi atingea mie umarul in loc de genunchiul Elenei .
-Si vrei sa spui ca te intereseaza ? Am scuipat plin de venin . Scoate-ne de aici , Justin ! Du-ne acasa !
Si-a lasat mainile sa cada pe langa corp , incepand sa faca cativa pasi cu spatele .
-Ok...Mormai , deschizand imensa usa a incaperii in care am stat tot acest timp .
Scartaitul acesteia imi facu spatele sa se incordeze putin , lasand un fior sa imi strabata corpul .
Justin a fost primul care a iesit in intunericul noptii , lasand vantul sa ii ravaseasca parul .
Nu mi-am dat seama cat de intepenit imi era corpul pana cand am incercat sa pasesc . M-am incruntat . Trebuia sa imi reamintesc ca nu faceam asta pentru mine ci pentru fata care acum respira greu in bratele mele .
Faceam un efort destul de mare , incercand sa imi mentin echilibrul in timp ce inaintam in noapte .
Justin iesise deja in aerul rece de Februarie , neprivind inapoi sau in orice alta parte . proasta miscare , pentru ca in momentul in care am pasit si eu afara , am fost lovitin spatele capului cu ceva tare ... Foarte tare ! Picioarele imi cedasera si mainile mele nu mai aveau aceeasi forta pe care o formasem , nu cu multe minute inainte .
Am cazut in genunchi , scapand-o pe Elena la cativa metrii distanta de mine . Am marait furios , intorcandu-ma pe spate si fiind asaltat de ben , care a sarit deasupre mea , punandu-mi un cutit la gat .
-Ce fac cu el ? A intrebat acesta , dandu-si capul intr-o parte , pentru a o vedea pe Rebecca care se lupta cu fratele ei .




Am profitat de momentul lui de neatentie si l-am prins de gat , rotindu-ne in asa fel incat eu eram deaspra lui . Cutitul i-a cazut din mana , alunecand undeva langa piciorul Elenei care inca era lasinata .
In secunda urmatoare gandurile nu imi mai zburau la fata mea ci la Ben...Numai la Ben , si la ceea ce i-a facut ei . Nu imi mai puteam controla impulsurile , asa ca am lasat valul de adrenalina sa se zdrobeasca de corpul meu , precum un zid .
Mi-am dat pumnul in sapte si apoi l-am lovit de maxilarul lui , facandu-l sa scanceasca de durere .
-Drace’ ! Doare ! A mormait el , zbatandu-se .
I-am mai dat un pumn , mai tare de data aceasta , fara ca macar sa am gandesc .
-Asa e , nenorocitule ! Doare ! Asa a durut-o si pe ea , dar pe tine te-a interesat ?! Bineinteles ca nu ! Am spus dur , lasand un alt pumn sa il loveasca .
Deodata el era din nou deaspura mea , sufocandu-ma cu greutatea lui . Mainile sale mi-am atins scorbitura gatului si au inceput sa strang fara mila , facandu-ma sa imi dau ochii peste cap . Ma pierdeam .... Mi-am dat capul intr-o parte , incercand cu greu sa ignor toate cuvintele pe care Ben inca mi le adresa . Voiam sa o vad pe Elena...Macar pentru ultima data , dar ea nu mai era acolo . M-am incruntat .
Si ca din senin ben s-a oprit si a scos un sunet care se afla undeva intre surprindere si nervozitate , iar apoi a cazut langa mine .
M-am ridicat destul de repede pentru a o vedea pe Elena tinand cutitul , plin de sange , in mainile ei micute . Am facut ochii mari .
-Ce ai facut , iubito ? Am intrebat-o speriat , luand-o in brate .
A inceput sa suspine si sa isi infasoare bratele in jurul meu .
-Am-m-m...Am vazut ca ..O-o sa te-te-te omaore si....Nu stiu ... A vorbit ea printre suspine .

I-am mangaiat parul incercand sa o linistesc , lucru care nu imi iesea prea bine din simplul motiv ca nici eu nu era linistit .
Ben e...mort...Elena l-a omorat .
Nu asta era lucrul care ma ingrozea cel mai tare ... Nu imi era frica de Elena , sau ceva de genu’ pentru ca stiam ca nu ma va ranii niciodata . Era Elena pentru numele lui Dumnezeu ! Nu ar rani pe nimeni , niciodata . Dar tocmai a facut-o ... Pentru a ma apara pe mine .
Gandurile incepusera sa imi zboare prin cap fara nici un sens in timp ce Elena plangea in pieptul meu si Justin inca se lupta cu Rebecca .
-Rebecca , esti sora mea , dar iti jur pe tot ceea ce am mai sfant ca am sa te omor , daca nu icnetezi ! A amenintat el , tinand un lumn gros asupra gatului ei .
Am oftat .
I-a dat drumul si Rebecca si-a indreptat ochii spre Ben , care zacea pe pamantul rece , cu ochii reci si inexpresivi .
Lacrimile inca nu ii cadeau pe obraji , dar se adunasera in ochii , amenintand sa dea pe afara .
A scos un marait adanc din piept si inainte de a-mi da’ seama sarise asupra noastra , vrand sa ajunga la Elena . Nu i-a mers smecheria . Justin a prins-o de talie si a trantit-o de un copac fara ca macar sa clipeasca .
-Andrew...I-a cheile de la masina mea . A spus el , aruncandu-mi niste chei . Si astepta-ma acolo .
Am luat cheile si pe Elena si am plecat fara a pune alte intrebari stupide . Am cautat masina o vreme , nestiind unde este , dar intr-un final am gasit-o , stand ascunsa dupa un copac inalt , cu farurile aprinse .
Am intrat cu Elena pe bancheta din spate , asteptand ca Justin sa apara .
-Ce s-a intamplat ? A intrebat ea incet , privindu-ma ingrijorata .
M-am uitat lung la ea , nestiind cam ce as putea sa ii raspund .
-L-ai omorat pe Ben , Elena . Am spus serios , tragand-o spre mine .
Dupa un moment de tacere a reusit in sfarsit sa vorbeasca .
-O sa merg la inchisoare...A murmurat ea .
M-am gandit putin inainte de a-i raspunde .
-Nu , nu o sa mergi la inchisoare . A fost autoaparare .... Uite , Elena . Esti obosita . Dormi putin . In curand o sa fim acasa . Vom vorbi maine , despre asta , ok ?
A dat din cap in semn ca era de acord si si-a lasat ochii in jos .
-Te iubesc . Am soptit , atingandu-i usor buzele .
-Te iubesc . A soptit si ea inapoi , inainte de a-si lasa capul pe piciorul meu .
Nu a durat mult pana cand ea sa adorma si eu sa incep sa ma framant cu ganduri care mai de care mai ciudate . Nu prea eram in stre sa formez ceva coorent asa ca am incetat in momentul in care Justin a urcat in masina , incepand sa conduca spre oras .
Nu a spus nimic tot drumul , lucru pe care l-am apreciat indeajuns de mult .
Nu mi-am dat seama ca ajunsesem in fata apartamentului pana in momentul in care a oprit masina si a stins farurile .
Am iesit din masina , luand-o pe Elena incet in brate , fara sa o trezesc . Nu vroiam sa fac chestia asta ... Era obosita . Si ranita si avea nevoie de odihna .
-Uite , Andrew imi pare rau pentru ceea ce a facut Rebecca . A spus Justin , oprindu-am din drumul meu spre intrarea in bloc .
-Du-te dracului ! Am spus fara sa ma gandesc , intrand si alsandu-l afara .
Nu aveam chef de nimeni acum . Nimanui nu i-a pasat ca noi am fost tinuti acolo nu stiu cat timp . Toti erau pe interes .
Am reusti sa intru in apartament si am mers direct spre baie , unde am aprins becul . Am dat drumul la apa sa curga in cada si am inceput sa o dezbrac pe Elena .
Nu era intr-un fel sexual sau ceva de genu’ . Eram pur si simplu grijuliu . Era inca adormita , lucru care nu imi usura treaba . S-a sprijintide mumerii mei in timp ce i-am dat blugii jos , iar apoi s-a agatat de mine pentru echilibru .
Cand cada a fost plina cu apa fierbinte , am asezat-o acolo , incruntandu-ma in momentul in care a scancit de durere . Si-a strans genunchii la piept , tinandu-i lipiti unul de altu cu mainile ei micute in timp ce eu ii spalam parul lung si plin de mizerii . Nu am trecut cu vederea faptul ca , corpul ei era plin de vanatai si taieturi , lucru care a cam inrosit apa . Nu m-a deranjat deloc . Adica...Nu stiu daca era ceva de care puteai fi deranjat .
Cand terminasem cu baia ei , am infasurat-o in prosopul ei mare si alb si am dus-o in dormitor , unde am imbracat-o faorte incet cu camasa ei galbena . Am bagat-o sub paturi si cand am vrut sa plec i-am auzit din nou vocea .
-Andrew...Nu pleca...A soptit .
Am zambit putin si m-am asezat pe marginea patului , magandaindu-i fata inca foarte fina .
-Nu plec , iubito . Am spus bland . Ma duc sa fac un dus si apoi ma intorc .
-Promiti ? A intrebat facand ochii mari si sunand ingrijorata .
Nu ii intelegeam lipsa de incredere .
-Promit . Am spus sigur , iesind din dormitor .
Am mers inapoi in baie , unde m-am spalat , fara sa dau prea mare importanta ranilor mele , care pareau putin mai grave decat cele ale Elenei . Nu prea ma interesa . Tot ceea ce ma interesa acum era ea . Daca ea o sa fie bine .
Trebuie sa fie bine !
In mai putin de zece minute am fost inapoi in dormitor , imbracandu-ma cu pijamalele mele obisnuite si bagandu-ma in apt , luand-o pe Elena in bratele mele .
A oftat si si-a pus capul pe pieptul meu , mormaind ceva .
-Hmmm ? Am intrebat nesigur .
-Nimic . A soptit .
Mi-am lasat pleoapele sa se inchida si am strans-o pe fata mea putin mai tare doar pentru a ma asigura ca era aici , langa mine .
Telefonul incepu’ sa sune si m-am strambat . Fix cand vroiam si eu sa dorm , se trezeau si astia sa sune ?!
M-am uitat la numar inainte de a raspunde . Era din straintate .
-Da ? Am intrebat ragusit .
-Andrew Salvatore ? A intrebat o voce de barbat .
-Da...Am spus curios .
-Imi pare rau sa va deranjez la ora asta , banuiesc ca in New York este noapte acum....Dar....As vrea sa va anunt ca cererea dumneavostra a fost acceptata . A zis .
Elena si-a ridicat capul de pe pieptul meu si m-a privit .
-Cerere pentru ce ? Am intrebat nervos .
A ras .
-Domnule Salvatore....Ati fost acceptat la facultatea de medicina din Londra .

-------------------------------------------------------------------------------------------------



Hello , New York ! Pardon am gresit replica :)) . Hello , girls ! Se pare ca dupa mult timp am postat inca un capitol din My life...My way . ;)) .
Din fikul My life...My way...Adica acesta . Mai este un singur capitol iar apoi Epilogul !! ;)) Nu stiu cum este pentru voi...Dar pentru mine este super incantator faptul ca in sfarsit pot duce o treaba la bun sfarsit .
If is my life...I will live it in my way... (My life...My way...) a fost , este si va fi mereu puisorul meu ... Fikul care am debuatat dar in curand va trebuii sa ne luam adio de la el , pentru ca fiecare pasare isi paraseste cuibul la un moment dat , nu ? J
Ei bine...Eu stiu ca nu voi uita niciodata acest fik ... Ei bine...O sa fac un post special pentru sfarsitul acestui fik , pentru ca face parte din mine . Si penntru ca multi din tre voi meritati o explicatie ;) .
Pana data viitoare....
Kisses and hugs .

-Silver .