Capitolul 12 din fikul Feel the life of the city(S2)

Feel the life of the city (S2)

Capitolul 12

Soul Mates

Perspectiva lui Britney

-Ce ?! Gabriel , stai putin !

Ca si cand nu m-ar fi auzit , Gabe a facut rapid dreapta intrand in bucatarie . Mi-a cazut maxilarul in pamant si ochii mi s-au marit atat de tare incat ma dureau . Cine dracu’ se credea asta ?! Intra in casa mea si imi zice ca tresa’ plecam acuma repede ?! Cand mi-a zis mie cineva vreodata ce trebuie sa fac ? Va spun eu..nimeni !

Am pasit nervoasa spre bucatarie , intrand si rezemandu-ma de tocul usii . Gabe statea linistit , rezemat de masa , sorbind din cana mea de cafea . Mda...se pare ca Jenna s-a gandit la toate inainte de a pleca , inclusiv de cafeaua mea . Dar stai putin . CADRU ! Cumva bea din cana mea de cafea cu Tom si Jerry ?!

-Sigur , Gabe , intra in casa . Fa-te comod , bineinteles . Vrei cafea , nu ? Desigur , poftim cana mea . Am spus sarcastica , incrucisandu-mi bratele la piept .

El doar a ras cu capul in cana . M-am incruntat , incercand din rasputeri sa nu rad , pentru ca sincer , situatia era intr-un fel ciudat , comica .

-Hmm...a spus el , ridicandu-si ochii pentru a ma privi . Merci , Brit !

M-am dus la el , lovindu-l in joaca . S-a ferit , razand . M-a prins de talie astfel incat sa nu ma pot misca . Am ras si eu . Fiind mai inalt decat mine , s-a ridicat pe varfuri , luand inca o gura din cafeaua mea .

-Mmm...ce cafea buna ! Mi-a facut in ciuda , chicotind .

M-am zbatut si mai tare , razand zgomotos .

-Gata , Brit ! A ras el , lasand cana pe masa , mai mult goala decat plina .

Mi-am apropiat buzele , punandu-mi mainile in solduri si afisand privirea care mai mult ca sigur spunand „pe bune?!”

-Ok , nu face fata aia ! A ras el nervos . Fugi si imbraca-te !

Am ramas nemiscata .

-Ohh , da ! Vrei explicatii , nu ?

-Acum iti dai si tu seama ?! Am ras , revenind la o pozitie normala .

-Sunt blond nu vezi ? A ras el , indicand spre parul lui des si auriu .

Am ras , suindu-ma pe masa .

-Si eu sunt blonda , dar asta nu inseamna ca sunt grea de cap .

A avut exact reactia pe care o asteptam ; a ras .

-Ok , blondo ! A spus el , accentuand cuvntul „blondo” .

Ofensata , mi-am incrucisat bratele la piept .

-Adica....vreau sa zic...aaa...Britney ! S-a balbait , punandu-si mainile in fata pieptului i pozitie de aparare .

Am zambit , lasandu-mi bratele sa-mi cada pe langa corp .

-Justin , m-a sunata aseara ! A spus Gabe , turnandu-mi cafea in cana mea (din care el tocmai bause) si intinzandu-mio .

M-am incruntat luand-o . Am baut din ea , facandu-i insa semn sa continue .

-Si mi-a zis sa am grija de tine ...A spus plictisit , ca si cand ar fi trebuit sa stiu deja chestia asta .

-Mmmm....Am spus lasand cana pe amsa , langa mine .

Ma pregateam sa spun ca pot avea si singura grija de mine , dar imedait mi-a aparut in minte fata lui Chuck . Deja imi imaginam privirea satsfacuta pe care o va afisa cand va afla ca Justin a plecat pentru cateva zile din oras . Daca...-nu vroiam sa adaug si aceasta posibilitate pe lista pe care o aveam deja , dar trebuia – daca nu stia deja . Daca nu cumva el la omorat pe bunicul lui Justin pentru...pentru a ma speria ... pentru a-i omora pe toti cei pe care ii iubeam .

Mi-am scuturat capul rapid intr-o parte si intr-alta inlaturand acel gand .

-Hey , esti ok ?M-a intrebat Gabriel , punandu-si o mana pe umarul meu .

Am incercat sa schitez un zambet , in timp ce i-am raspuns :

-Sunt ok !

Dar nu eram . Sau cel putin nu mai eram . Stiam ca Gabriel nu a crezut o iota din ceea ce am spus , dar a lasat-o balta .

-Atunci , te duci sa te imbraci , sa iti faci bagajul si sa ne caram o data de aici ? A intrebat el zambint , in timp ce se uita pe sub gene la mine .

Am ras . Putea fi atat de copialros cateodata . Mi-am dat jos de pe masa , impingandu-l in joaca .

Am mers spre usa , dar deodata m-am oprit , intorcandu-ma cu fata la Gabe .

-Ai de gand sa ma violezi ? Am intrebat glumeata .

-Daca nu te misti mai repede , da ! A ras el .

Am si eu dandu-mi ochii peste cap .

Am urcat in graba scarile spre camera mea , impiedicandu-ma de ultima treapta . Ce baiba e cu mine azi ? Am incercat sa nu ma gandesc la cat de handicapata devenisem in ultimul timp .

Ajunsa in camera mea , mi-am facut un bagaj de stul de mic , nestiind cat timp voi fi plecata , dar fiind sigura ca nu va fi pentru mult timp .

Inainte de a pleca , Justin mi-a promis ca nu va dura mult pana cand se va intoarce . Poate patru sau cinci zile . Nimic mai mult , nimic mai putin . Am oftat...Trebuia sa incetez in a-mi mai face griji ! Stiam prea bine asta , dar nu puteam , mai ales cand mintea imi tipa incontinuu ca era numai si numai vina mea . O parte din mine vroia sa creada cu disperare ca nu Chuck l-a omorat pe buniculu lui Justin , dar cealalta parte din mine stia adevarul . Iar eu fiind incapatanata ma puteam forta in a crede ca nu era vina mea , dar adevarul mereu va clocoti in mine dorind cu nerabdare sa iasa afara . Mi-am dat ocii peste cap . Atat de patetica .

-Britney ! A ripat Gabriel , batand la usa camerei mele .

-Intra ! Am raspuns destul de tare , pentru a ma auzi .

A intrat si cand i-am vazut fata am avut senzatia ca mai are putin si face un stop cardiac .

-Tu inca nu te-ai imbracata ? Femeie ? A tipat el , punandu-si mainile in cap .

Am ras .

-Fi serios , Gabe ! Cat imi i-a sa ma imbrac ?

-Chiar vrei sa iti raspuns la intrebarea asta ? A intrebat el , intinzand mana dupa bagajul meu .

I l-am inmant zambitoare , intorcandu-ma pe calcaie si mergand spre dulapul meu de unde am scos o pereche de blugi albi , un tricou lung , pana peste fund de culoare roz pal si o geaca de piele alba . Mda...aveam si roz in garderoba ...Mi-am dat ochii peste cap . Puteam fi asa o tarfulita cateodata .

Cand m-am intors , Gabe nu mai era in camera mea asa ca m-am gandit ca probabil la masina cu tot cu bagajul meu . Am oftat si m-am imbracat repede .

Mi-am luat leptopul de pe birou si l-am bagat in geanta si am inceput sa imi caut telefonul cu privirea , dar ia-l de unde nu-i .

M-am sucit , m-am invartit , m-am ametit pana cand l-am gasit aruncat pe apt , intre perne . Tipic mie . Mereu imi uit telefonul pe pat , intre perne sau in cel mai fericit caz , in buzunarele gecii negre ori in camera lui justin . Puteam fi atat de ametita .

Dupa ce am aruncat o ultima privire camerei mele , care era intr-o ordine dezordonata , mi-am pus geanta pe umar, iesind in spatiosul hol de la etajul doi , iar mai apoi , coborand scarile .

Nu-mi aminteam ca Jenna sa imi fi lasat vreo cheie a casei asa ca pur si simplu am sperat sa gasesc cheia in usa .

Am zambit fericita cand am vazut ca intradevar cheia era la locul ei , fixata perfect in broasca usii principale .

Am iesit din casa , lasand insa toate luminile mai mici cprinse . Nu stiu de ce am facut asta . Probabil ca nu vroiam sa ma intorc acasa si sa vad ca sunt din nou singura . Dar stiam pre bine ca nu eram . Cel putin acum...Cred ca ca a inceput sa imi palca sa imi plang de mila .

Cand am iesit afara , vantul , mult prea rece pentru mijlocul lui Octombrie , ma lovi direct in fata , facandu-mi parul sa zboare in toate directiile . Dupa ce am incuiat usa si am bagat cheia in buzunar , m-am intors cu fata la Gabriel , acesta fiind mai mult decat socat .

-Cine esti si ce ai facut cu britney ? A intrebat el , facand ochii mari de uimire .

Am chicotit , facand cativa pasi spre el .

-Britney ? A intrebat el nesigur , coborandu-si un pic capul pentru a fi la acelasi nivel cu mine . Te-ai lovit cumva la cap si te-ai trezit Barbie ?!

-Ohh , mai taci ! Am ras , impingandu-l in joaca .

-Auch ! A spus el , frecandu-si uamrul intr-un mod dramatic . Da’ ce Barbie violenta ai devenit ! Las’ c-am sa te zic eu lui...

-Ei da’ ! Paraste-ma lui polly pocket ! Am inceput sa rad zgomotos .

-Nu , draga ! Te zic lui Super-Man !

-Ala care poarta chilotii peste pantaloni ?! Am ras eu .

-Hey ! Nu te lua de el ! E sexy !

-Ohh , Doamne ! Scarbos ! ntra o data in masina inainte sa vomit @ Am spus intrand prima in masina , fiind mai apoi urmata de gabe .

Din momentul in care am urcat m-am asteptat ca „blondul” sa imi zica ca o sa ma duca la o cafea , sau ceva asemanator , dar n-a facut-o .

Tacut . Mult prea tacut pentru comportamentul lui obisnuit . A pornit motorul si a iesit de pe alee casei mele , fara a spune un cuvant . Tacerea a inceput sa devina mult prea apasatoare , pentru a o purta pe umeri ,a sa ca am vorbit :

-Unde mergem ?

-te duc la scoala ! A spus el , cu o urma de amuzament in voce , dar fiind inca atent la drum .

Ochii mi-au zburat automat spre ceasul de pe bordul masinii , care acum indica ora 7:25 . Ohh , drace’ ! Tipu’ se pricepe !

Eram usor surprinsa . Nu ma asteptam ca Gabe sa ma duca la scoala . Nu stiu unde am asteptam sa ma duca , dar in orice caz acel loc nu incepea cu litera „S” . Mi-am dat ochii peste cap . Puteam fi atat de patetica(din nou) . Ma incurajam pe mine insami sa vorboesc , dar nu stiu de ce nu am facut-o . Aratam deja ca o idioata , daca mai taceam mult cred ca ajungeam sa arat ca o cretina .

-Scoala...Am murmurat . Desigur...

Vocea mea a sunat mult mai sezamagita decat mi-am dorit eu sa fie . Am oftat . Mai bne taceam din gura , inainte sa mai zic o prostie .

Cred ca cea mai buna chestie din tot rahatul asta este faptul ca aveam cartile in dulapul de la scoala .

-Ce credeai ? A intrebat Gabriel . Ca o sa te rapesc de la cursuri si ca o sa mergem sa ne destrabalam cu niste shot-uri de tequilla ?!

Am incercat sa imi alung impulsul de a-mi musca buza .

-Asta credeai ? A ras el .

Nu stiu din ce cauza dar simteam ca intru in pamant de rusine . Hey ! O fata are dreptul sa viseze . Si dupa felul inc are sunt imbracata azi , mai mult ca sigur ca sunt fata .

-Ei bine , nu ma gandeam chiar la shot-uri de tequilla ! Am spus eu tare , fiind , la randul meu , usor amuzata . Ma gandeam mai degraba la o cafea !

Gabe nu a facut decat sa chicoteasca , chicotitul lui facandu-ma sa pufnesc intr-un ras isteric . Dupa un moment lung , in care m-am linistit , mi-am lipit fruntea de geamul rece al masinii . Am oftat . Ce dracu’ e cu mine ? Intr-un moment radez de fericire iar in secunda doi ma inchideam in mine fiind al fel de mohorta ca si cerul din ziua de azi ...Era ciudat . Cu coada ochiului am putut zari scoala nu prea departe de locul in care se afla masina in acel moment .

Cu un franat calm , masina s-a oprit fix in fata scolii . Mi-am dat ochii peste cap . Dupa cum am mai spus o data pe ziua de azi . Tarfulita .

Am deschis usa masinii si am iesit afara , in acerul rece . Mi-am aplecat capul intre usa si maisina , pentru a putea purta o conversatie oarecum ...normala cu Gabriel .

-Merci ca m-ai aduc , Gabe !

-Nu ai pentur ce , Brit ! Vin sa te ...

-Pa , Gabe ! Am spsu trantindu-i usa in nas . lasandu-l cu fraza ina er .

M-am intors cu fata spre scoala , oftand . Nici nu am apucat sa imi pun bine geanta pe umar c, ca Jenny si Vanessa erau deja de o aprte si de alta a mea .

-Cine era ala ?! Ca mai mult ca sigur ca nu era Justin ! A spus Jenny , usor acuzatoare .

-Exact ! Si nu incerca sa ne minti , Britney Allen , pentru ca am vazut cu ochii nostrii ! A spus Vanessa . Si cu ce naibii esti imbracata ?!

-Neata si voua , fetelor ! Am raspuns , schitand un zambet .

Am inceput sa mergem apasat(asa cum mergeam de obicei) prin parcarea scolii . Nu ma asteptam ca milioane de capete sa se intoarca spre mine , masurandu-ma din cap pana in picioara , asa cum nu ma asteptam sa ajung la scoala azi , dar au facut-o . Mi-am dat ochii peste cap .

-Lasa „neata”-urile , Britney ! Spune-ne ce se intampla ! S-a rugat Jenny de mine , tragandu-am de mana .

Nu stiu daca era insistentele fetelor , chestiile care ma enervau la culme , sau toata situatia cu Gabriel de azi dimineata , insa oricare dintre aceste doua lucruri era devina , simteam ca mi se urca sangele la cap .

-Nu se intampla nimic ! Am tipat eu . Si nu va mai agatati de mine ca maimutele . Lasati-ma dracului’ in pace !

M-am smucit din mainile lor , pana cand mi-au dat drumul .

Am pufnit , asezandu-mi mai bine geanta pe umar si am inaintat , fara a privi inapoi . Am incercat sa ignor pe cat posibil tipetele , usor isterice , ale prietenelor mele , mergand din ce in ce mai apasat .

In timp ce mergeam spre dulapul meu , telefonul imi vibra in buzunar . Simteam cum toate fibrele din corpul meu tipau sa nu raspund , dar am facut-o . M-am uitat in jos la telefon si am putut observa cu usurinta ca era un mesaj de la un numar pe care nu il ami vazusem pana atunci . Inima a inceput sa imi bata cu putere , numai la gandul ca acela putea fi Chuck . Tentatia de a-mi inchide telefonul era prea mare , dar din nefericire curiozitatea mea incepu sa atinga cote maxime , asa ca am apasat pe butonul „Deschide” . Am oftat usurata cand am vazut ca de fapt era directoarea care imi spunea ca orarul s-a schimbat(din nou) si ca prima ora aveam Psihologia in amfiteatru . M-am incruntat . Nu avusesem psihologia in orar pana acum...Mda , in fine . O ora in plus sau in minus , mie imi era tot una .

Ajunsa la dulapul meu , am inceput sa caut un caiet gol pe care sa scriu la prima ora . Dupa ce trecusem de al treilea caiet care era scris pana al jumatate , incepusem sa ma enervez . Intr-un final , vazand ca nu gasesc nici un caiet gol , am luat un teanc mai micut de foi albe . Fix inainte de a inchide dulapul , telefonul imi vibra din nou in buzunar . Gabe...Nu i-am raspuns , dar nici nu i-am inchis . Pur si simplu am pus telefonul in dulap si l-am incuiat . Mi-am strans foile la piept si am inceput sa merg din nou pe holul aglomerat spre amfiteatru .

-Britney ! Ma striga cineva .

Nu am raspuns . Nu imi pasa cine era . Imi doream doar ca ziua asta sa se termine odata .

-Stai putin ! Tipa din nou acea persoana , dar era prea tarziu .

Facuseam deaja stanga si intrasem in amiteatru , care era plin . Doar cateva locuri libere ici si colo . Am oftat . Ce aveam de gand sa fac ? Aveam de gand sa dau fuga acasa , pretinzand ca m-am trezit tarziu sau aveam de gand sa ma asez in cel mai apropiat scaun liber suportand ora de Psihologie ? Am avut un moment in care am stat pur si simplu ca proasta cu geanta pe umar , privind elevii zgomotosi . Ohh , drace’ ! Am urcat cateva trepte pana cand am vazut un scaun liber cam pe la mijlocul randului sapte .

Cu greu mi-am facut loc printre studentii care la un moment dat incepusera sa ma injure . Mi-am muscat limba . Nu aveam chef sa ma cert cu nataraii in dimineata asta . Ajunsa la scaunul liber , m-am asezat , oftand . Era culmea ca tipul din stanga mea sa imi zica : „Sti ? Locul asta era ocupat ! ” . Mi-am dat ochii peste cap . Privirea mi-a zburat automat in jos , spre catedra , care la momentul actual era goala .

-Iti place Star Trek ?! M-a intrebat tipul din stanga mea .

M-am uitat , usor uimita , la el . Nu prea inalt , carliontat , cu ochii de culoarea mahonului si cu un joc video in maini . Tipicul tocilarului . M-am incruntat incercand sa nu rad la gandul ca tot ceea ce ii mai lipsea era un aparat dentar .

-Pardon ? Am intrebat eu , prefacandu-ma ca nu am inteles intrebarea lui .

-Iti place Star Trek ?! A intrebat el sasait , scuipandu-ma in fata .

Am inchis ochii , asteptand ca el sa se scuze , dar nu a facut-o . Am oftat , stergandu-mi fata un pic cam prea apasat cu palma .

-Nu , nu imi place ! Am raspuns , incercand sa schitez un zambet , dar nu prea mi-a iesit .

Crezand ca nu il observ , ochii i-au cazut automat pe sanii mei . Ohh , drace’ ! Mi-am apucat inversunata geaca alba si mi-am inchis-o pana la gat . Sa vad la ce se mai uita acum !

-Dar e cel mai tare ! Protesta .

M-am incruntat la el , incercand sa ii sugerez sa inceteze .

-Dar atunci ce zici de ... StarGate ? A intrebat .

A doua oara pe ziua de azi , furia si nervii au atins cote maxime , amenintand sa iasa afara .

-Nu , nici StarGate ! Am spus un pic mai tare decat as fi vrut .

S-a bosumflat . Am incercat sa nu il privesc , pentru ca daca o faceam cred ca ii spuneam si ca imi place X-Men , doar ca sa nu ma simt eu vinovata . Mi-am dat ochii peste cap .

-Dar tie ce dracu’ iti place ?! A izbucnit el , ca un vulcan , ridicandu-se de pe scaunul lui .

Ei bine asta mi-a alimentat ego-ul . Se pare ca ma descurc mai bine cu auto-controlul decat tipul asta . Am zambit .

-Sexul...Am spus plictisita , zambetul pierindu-mi de pe fata .

-Adica...A spus el incet , asezandu-se inapoi . Tu .... ai facut vreodata....stii tu...sex ?

M-am uitat la el un moment ca tampita . Tocmai nu m-a intrebat asta ! Nu stiam ce trebuie sa ii zic asa ca am tacut , indreptandu-mi din nou privirea spre catedra , unde acum statea o profesoara inalta , imbracata intr-un costum portocaliu pal si cu un coc mare si blond .

-Buna dimineata ! A vorbit ea tare in microfon .

Instinctiv mi-am acoperit urechiile , ca si ceilalti elevi care acum nu scoteau nici un sunet .

-Bun..Asa mai merge ! Sunt Doamna Scott si sunt noua voastra profesoara de Psihologie ! S-a prezenat ea . Astazi vom vorbi cu fiul unui fost , mare om de afaceri . Chuck Bass !

Ochii mi s-au marit si toti muschii din corpul meu s-au contractat . Nu stiam cum ar fi trebuit sa reactionez , asa ca pur si simplu am stat intepenita in scaunul meu , privind cum Chuck isi face aparitia in amifteatru . Mi-am tinut respiratia cand privirea lui a prins-o pe a mea , nedorind sa ii dea drumul .

-Buna dimineata ! A spus el politicos .

Mi-am dat ochii peste cap .

-Domnule Bass , ai dori sa ne zici cate ceva despre meseria tatalui tau ? A intrebat profesoarea .

Dumnezeule , asta punea paie pe foc . M-am aplecat sa imi i-au geanta de pe jos , fiind gata sa fug in orice moment , dar ceva m-a oprit . Nu stiu ce , dar acel ceva imi spune ca daca o sa fug o sa fie si mai rau decat e acum , asa ca am incercat sa ma relaxez in scaunul meu .

-Ei bine...A spus Chuck . Tatal meu era un om minunat , un sot devotat si un conducator excelent . El m-a invatat tot ce stiu . (Se vede...Am adaugat eu in gand) . Acum cativa ani a fost acuzat de trafic de droguri , de catre tatal unui coleg de la scoala .

Mi-am dat ochii peste cap .

-Dar asta e absolut inacceptabil ! A spus profesoara , usor socata .

-Stiu...asta am zis si eu ...Dar asta e adevarul ! Acel coleg isi dorea tot ceea ce aveam eu atunci , doar pentru ca el era sarac iar eu eram...ei bine...mai avut decat el . A inventat o poveste cum ca am platit niste studenti de la un colegiu sa il bata si sa il sechestreze . A suspinat Chuck .

Ohh , te rog ! Cred ca imi venea sa vomit .

-Copii , luati notite , pentru ca o sa vorbim despre acest subiect in orele urmatoare ! A spus profesoara rapid . Continua , Chuck !

Mi-am dat ochii peste cap . Mi-am indreptat privirea inapoi spre Carlionti si am vazut cum scrie rapid pe niste foi , ca si ceilalti elevi , de altfel . M-am incrntat .

-Britney , de ce nu scrii ? M-a intrebat Chuck , zambind .

-Chuck , viata ta e atat de plictisitoare incat as putea foarte bine sa o scriu si in palma iar apoi sa ma spal cu otet ! Am spus eu rautacios , ridicand palma .

Profesoara mi-a adresat o privire rece si s-a intors inapoi cu fata la Chuck zambindu-i si atingandu-i umarul . L-a tras mai intr-o parte , dorind probabil sa discute ceva cu el . Nu prea imi pasa ce discutau , dar tot i-am privit . Ochii lui Chuck au zburat automat spre mine si a zambit smecher cand a vazut ca si eu il privesc . Mi-am dat dezgustata , ochii peste cap , dar in acelasi timp am simtit un gol urias in stomac . Nu vroiam sa ma gandesc la faptul ca eram singura in scoala asta cu un obsedat ca Chuck care ma urmareste peste tot . Am incercat sa inlatur gandul acesta , scuturandu-mi usor capul intr-o parte si intr-alta .

Dupa ceva timp in care aproape toti elevii(exceptie=eu) au luat cateva notite despre viata lui Bass , profesoara s-a intors spre noi spunandu-ne ca ceva a intervenit si ca „domnul Chuck” trebuie sa plece impreuna cu ea ...nu stiu unde...Mi-am dat ochii peste cap . Nu stiam cat era ceasul dar nici nu imi pasa . Mi-am luat geanta de pe jos si am inceput sa ies cu restul elevilor din amifiteatru . Nu stiam cand a trecut timpul .

Am incercat sa fac ca totul sa para normal urmatoarele doua ore , pentru a nu da de banuit ca ceva chiar se intampla . Dar cand pauza de pranza sosise , nu stiam ce sa fac . Trebuia sa vorbesc cu fetele si si sa imi cer scuze , dar nu stiu de ce nu imi doream sa o fac .

Am intrat in cantina si le-am zarit imediat pe Jenny si Vanessa la o masa din stanga . Cu un oftat adanc , am inceput sa merg spre ele . Speram sa nu ma impiedic sau ceva de genu’ fix inainte de a ajunge la ele .

-Hey ! Am soptit eu , asezandu-ma langa Jenny .

-Hey ! Au spus ele , nu prea suparate .

-Uitati , fetelor , imi pare rau ! Am spus incruntandu-ma .

-Mda...nu e nimic . A raspuns Vanessa zambindu-mi .

-Exact ! Mai bine spune-ne ce s-a intamplat cu tine .

Am oftat si am inceput s ale povestesc toata situatia cu Chuck si Justin . Tot timpul in care am vorbit m-au privit cu interes si cu ochii curiosi . Cand am terminat m-am incruntat .

-De ce nu ne-ai spus mai inainte ? A intrebat Jenny .

-Nu stiu..Am spus eu , evitandu-i privirea . Chiar nu stiu ! Mai ales ca acum nici nu stiu ce e cu mine ! Acum ma simt bine , acum ma simt aiurea . Am oftat .

-Ei bine , cred ca stiu eu ce ai ! A zambit V.

Mi-am ridicat ochii pentru a o privi .

-Este o chestie a sufletelor pereche , chiar am citit despre chestiile astea aseara . Ceea ce simte Justin simti si tu si invers . Sentimentele se transpun . Se spune ca sufletele pereche au trait candva o iubire atat de puternica intr-una din vietile anterioare, incat se intalnesc si in actuala viata, iar iubirea lor este la fel de profunda si intensa si reprezinta o continuare a dragostei de atunci.

Ma uitam la ea ca proasta . Oare chiar putea fi adevarat ? Oare chiar puteam si eu si Justin suflete pereche ? Nu...era imposibil , mai ales ca la inceput l-am urat cu toat fiinta mea . Clopotelul a sunat anuntand sfarsitul pauzei de pranz . Ne-am luat la revdere si ne-am indrptat fiecare spre sala ei . Am incercat sa nu ma gandesc la toata chestia cu suflete pereche spusa de Vanessa la pranz , asa ca m-am concentrat pe ultimele trei ore . Cand mergeam spre ultima ora , simteam cum picioarele imi cedeaza de oboseala si cum imi venea sa lesin . Tot ce vroiam era sa merg acasa . Si nu acasa la Gabe sau ceva asemanator , acasa ... acasa la mine , la Justin .

Cu greu am facut fata ultimei ore , si cand clopotelul a sunat abea imi mai miscam picioarele spre dulapul meu de unde mi-am luat telefonul si niste carti . Mi-am coborat ochii spre telefon care indica nosalant ora 5:50 si 10 apeluri nepreluate de la Gabriel . Mi-am dat ochii peste cap si mi-am bagat telefonul inapoi in geanta .

Am iesit in parcarea intunecata si am zarit in departare cum Gabe parchiaza ... Am oftat .

-Buna seara , Britney ! A spus cineva din spatele meu .

Hey , guys ! Scuze ca a durat atat de mult pana cand sa postez dar...am vrut sa fie lung si sa va placa . In viziunea mea capitolul reprezenta vreo inca 10 pagini dar ma gandeam ca meritati sa il aveti si asa . Lasat in suspans cum stiu ca „va place” :)) . Presupun ca ati observat ca acest capitol este numai din perspectiva lui Britney . Ei bine capitolul urmator va fi numai din Perspectiva lui Justin . Asa m-am gandit...Dar voi alegeti ... Si incercati sa alegeti o singura perspectiva . Deci capitolul urmator va fi perspectiva lui Justin sau tot a lui Britney ? You’re choice ! Sper sa va placa si acest capitol si sa comentati !

-Silver .