Capitolul 22 din fikul If is my life...I will live it in my way...

Ok....aici aveti cap 22 dar avand in vedere a plec in vacanta la tatal meu biologic(parintii mei sunt despartiti stau cu mama)nu cred ca voi avea timp sa scriu...Cam sta cu ochii pe mine si nu ma pot concentra.Asa ca , imi pare rau dar nu stiu cand voi posta capitolul urmator.Scuze.

Vacanta palcuta tuturor.

Xo xo Alma

Capitolul 22

Excursie

Perspectia lui Andrew

Am deschis usor usa si am observant cum Elena ma priveste uimita.

-Andrew….A murumurat ea.Ce cauti aici?Trebuia sa fii in pat.Trebuia sa te odihnesti nu sa te ridici.

-Ma simt foarte bine.Am spus eu apropiindu-ma de ea si maganindu-I obrazul.Se pare ca supa ta a facut ceva bine.Am spus eu chicotind.

-Da,…cred ca da…A recunoscut Elena.

Nu puteam sa nu observ cat de frumos ii sclipea trupul in apa cristalina.Cred ca ma holbam ca prostul dar nu imi pasa.

M-am uitat adanc I n ochii ei in timp ce ea facea acelasi lucru.Am sarutat-o dulce prêt de o clipa si ea a adancit sarutul intrand cu totul in gura mea.Era atat de dulce…

M-am ridicat un pic in picioare fara a intrerupe sarutul si am pasit (imbracat)in cada plina cu apa , deasupra Elenei.Ea m-a ajutat sa imi dau trisoul jos in timp ce eu ii mangaiam usor coapsa dreapta.

Mi-am dat repede pantalonii de trening jos si acum eram complet dezbracati amandoi.I-am sarutat gatul in jos si in sus in timp ce ea gemea de placer.

Si apoi ca din senin am intrat in ea….Nici nu mi-am dat seama cand sa intamplat….Dar a fost foarte placut.

Elena si-a dus mainile in parul meu tragandu-ma mai apropae in timp ce gemea tare si raspicat.

*

Perspectiva Elenei

Dupa ce am terminat “micul” nostrum jos am ramasa acolo in cad , in apa fierbinte imbratisati.

-Imi pare rau…A sopitit Andrew sarutandu-ma pe crestetul capului.

-Pentru ce ?A,m intrebat eu ridicandu-ma si infasurand un prosop in jurul meu.

-Pentru ca nu mi-am tiniu promisiunea de a te duce pe dealul din spatele casei.

-Hei nu e nimic putem merge alta data.

-Ce zici daca mergem maine?A intrebat el emotionat.

-Sigur.

Perspectiva lui Andrew

Ne-am culcat pe la vreo unu dimineata sup ace am strans prin baie dezastrul lasat in urma.

Dimineata veni foarte repede iar noi ne-am trezit devreme , ne-am imbracat gros si ne-am indreptat spre deal.

Cand am ajuns in fata casei Elena se uiat neincrezatoare spre deal…Ca si cum s-ar fi dus si nu s-ar fi dus in acelasi timp.

-Sunt aici , iubito!Am spus eu masand-o uspr pe umeri.

Ea a dat din cap si a luat-o inainte.

Am ajuns exact in varful dealului tinandu-ne de maini , Elena tragandu-ma dupa ea.

-E atat de frumos aici….Si bine…A oftat ea.

Stateam si am uitam la ea in timp ce o lua inainte.

S-a asezat langa un brad , iar eu am mers spre ea stranagand-o in brate si sarutand-o pe frunte.

-Iubesc zambetul tau , privirea ta , magaierea ta…A suspinat ea in umarul meu.

-As vrea sa te vezi prin ochii mei…Si atunci ai sa intelegi cat de importanta esti tu pentru mine…Am spus eu tragand-o mai aproape de mine.

-Promite-mi ca nu o sa ne despartim niciodata.A soptit Elena.

-Promit.

Acum stiam amandoi ce inseamna asta.Insemna ca ne daruiam unul altuia trup si suflet .Ca acesta era locul nostrum si ca orice I s-ar intampla unuia dintre noi celalalt va simti.

*

Si asa ne-am continuat drumul.Alergam prin zapada , ne impingeam candeam si ne sarutam.

A fost minunat.Iar eu aveam o surpriza pentru Elena.

Perspectiva Elenei

Deja se insera afara iar eu si Andrew ne indreptam spre o cabana.

-Andrew ce e asta?Am intrebat eu speriata.

-O cabana nu e evident?

S-a apropiat mai mult de o piatra si se uiat curios al ea.

-Daca ar fi a mea a spus el….mi-a pune cheia …..a ridicat piatra si a scos o cheie de sub ea.AICI!

-Andrew nu intram.Am spus eu sperata.

-Oh haie suntem in mijlocul pustiului cine sa ne i-a de aici?Mos Martin?

-Am suierta un pic si l-am urmat in micuta cabana.